Cât câştigă Polonia şi Ucraina din organizarea Euro 2012

Polonia şi Ucraina au cheltuit în total 30,2 mld. de euro pentru a organiza Campionatul European de Fotbal. Investiţiile de capital au crescut puternic (9% în Ucraina şi 8,5% în Polonia) şi au pus umărul la creşterea economică. Aproximativ 1 milion de turişti vor veni să asiste la meciuri, însă câştigurile adevărate nu vor veni din turism, ci din dezvlotarea infrastructurii. Cele două ţări au reuşit să evite investiţiile majore în stadioane şi să direcţioneze cei mai mulţi bani către infrastructura de transport, se arată într-un raport al Erste.

„Polonia a investit 19,8 mld. EUR (5,2% din PIB) pentru Campionatul European de Fotbal, dintre care 86% în modernizarea infrastructurii de transport (drumuri, transport urban, căi ferate şi aeroporturi). Polonia, care înainte de a face aceste investiţii avea a patra cea mai scăzută densitate a reţelei de autostrăzi din UE, şi-a îmbunătăţit sistemul de transporturi, ceea ce ar putea duce la creşterea eficienţei şi productivităţii producătorilor locali.

„Acest lucru poate atrage mai multe investiţii străine directe întrucât infrastructura nedezvoltată a reprezentat cel mai important factor care a descurajat investiţiile în Polonia„, a explicat Birgit Niessner, analist şef Macro/Fixed Income ECE în cadrul Erste Group. Prin urmare, investiţiile ar trebui să susţină reducerea ratei şomajului până la obiectivul stabilit de guvern, de 12,3% la sfârşitul anului 2012.

„În plus, organizatorii au reuşit să reducă ponderea investiţiilor în infrastructura sportivă sub 10%, ceea ce reprezintă un factor foarte important în condiţiile în care arenele sportive uriaşe s-au dovedit a fi cea mai mare problemă cu care organizatorii se confruntă după un asemenea eveniment”, a încheiat Niessner.

Ucraina a cheltuit în total 9% din PIB în perioada 2008 – 2012 pentru a pregăti EURO 2012, creând anual locuri de muncă pentru 69.000 de persoane. 85% din cheltuielile totale au fost direcţionate către infrastructura absolut necesară.

„Modificările infrastructurii de transport şi sportive erau cu mult întârziate şi nu pot fi privite drept generatoare de capacitate în exces destinată exclusiv bunăstării turiştilor. Au fost construite terminale noi pentru aeroporturile din fiecare oraş gazdă şi piste noi în toate oraşele, mai puţin în Kiev. Drumurile care fac legătura între cele mai mari oraşe au fost complet modernizate. De exemplu, distanţa de 540 km dintre Lvov şi Kiev putea fi parcursă cu trenul în 7-10 ore. Trenurile importate din Coreea vor merge cu 180 de km pe oră pe noile linii de cale ferată, ceea ce reprezintă un progres uriaş pentru Ucraina. Oraşele şi-au extins foarte mult flota de transport în comun, în special cu autobuze mari produse local”, explică Niessner.

„Investiţia nu ar fi fost făcută probabil dacă nu ar fi fost acest eveniment. Mai mult, este extrem de probabil ca firmele de construcţii şi primăriile să facă presiuni pentru continuarea investiţiilor şi după finalul campionatului”.

Erste estimează că cei un milion de turişti care vor vizita cele două ţări vor cheltui cheltui câte 800 de euro, ceea ce va avea un impact mai degrabă nesemnificativ pentru Polonia (0,11% în PIB) şi destul de mic pentru Ucraina (0,32% în PIB).

„Analiştii Erste consideră că numărul de vizitatori în Polonia nu va creşte semnificativ datorită Campionatului European de Fotbal, în condiţiile în care plusul de 500.000 – 700.000 de turişti este comparabil cu o creştere anuală înregistrată în mod obişnuit (numărul turiştilor a crescut de la 12,4 milioane în 2010 la 13,1 milioane în 2011). „Efectul beneficiilor generate de turism va fi probabil de scurtă durată, ajutând doar la acoperirea cheltuielilor extraordinare (de exemplu cu măsurile de securitate). În ceea ce priveşte efectele pe termen lung pentru turismul Poloniei, considerăm că acestea sunt cu atât mai discutabile”, a explicat Niessner argumentând de ce consideră că estimarea privind suma de 800 EUR cheltuiţi în medie de un turist este mai rezonabilă decât suma de 1.000 EUR anticipată de Polonia. „Pe de altă parte, dacă Polonia reuşeşte, cu puţin noroc, să obţină o medalie, acest lucru s-ar reflecta în economia reală prin creşterea încrederii consumatorilor şi a consumului casnic, stimulând creşterea economică”.

Ucraina a fost foarte criticată pentru tarifele mari la cazare care pot descuraja turiştii amatori de fotbal şi pot duce la scăderea numărului de turişti. „În prezent, tarifele hotelurilor din Ucraina, în special pe perioada meciurilor, sunt extrem de mari. Această situaţie este o consecinţă a procesului greoi de obţinere a autorizaţiilor de construcţie, care are drept efect numărul scăzut de hoteluri. Doar două echipe de fotbal au ales să fie cazate în Ucraina, din cauza chiriilor mari”.

Probleme pentru zlot, după ce banii de la UE se opresc

Fondurile UE au finanţat 31% din investiţiile realizate, ceea ce a contribuit la majorarea transferurilor nete de fonduri UE de la 0,9% din PIB în 2009 la 2,4% în 2011.
„Această pondere va scădea la 0,9% în 2013, ceea ce ar putea influenţa cursul valutar şi, într-un scenariu extrem, deciziile Consiliului de Politică Monetară. Guvernul a utilizat în mare măsură conversia acestor fonduri pentru a susţine zlotul dacă era necesar, schimbându-le fie la banca centrală fie pe piaţă. În cazul în care aceste schimburi vor înceta, Consiliul de Politică Monetară va rămâne singur în eforturile sale pentru un zlot mai puternic şi ar putea înclina să crească dobânda mai devreme”.