Câştigul salarial lunar real este estimat să scadă cu circa 2% în 2022, pe fondul inflaţiei accentuate

„Pentru anul curent, câştigul salarial mediu brut este estimat să crească cu 10,6%, până la un nivel de 6.120 lei. Corespunzător, câştigul salarial mediu net se va majora cu 11,3%, ca urmare a unor măsuri de care beneficiază atât personalul din sectorul bugetar cât şi din sectorul concurenţial. Cu toate acestea, pe fondul inflaţiei accentuate din acest an, câştigul salarial real este estimat să scadă cu circa 2,0%”, spune CNSP.

Pentru perioada 2023 – 2026, ritmul mediu anual de creştere a câştigului salarial mediu brut va fi de 9,1%, iar puterea de cumpărare se va reînscrie pe un palier superior, cu o dinamică medie de 3,9%, în concordanţă cu contextul economico-social.

Potrivit CNSP, câştigul salarial mediu brut va fi în 2023 de 6.789 lei/lună, iar „netul” se va majora cu 11,4%, însă, din cauza inflaţiei, majorarea reală va fi de doar 1,7%. În 2024, câştigul salarial mediu brut este estimat la 7.484 lei/lună, în timp ce câştigul salarial mediu net lunar va ajunge la 4.686 lei, în creştere cu 10,6%, dar cu un plus de doar 4,7% în mod real.

În ceea ce priveşte piaţa muncii, aceasta va urma o traiectorie pozitivă pe termen lung, oferind perspective destul de bune pentru toate categoriile salariale, iar în intervalul 2024 – 2026 populaţia ocupată va creşte cu un ritm mediu de 0,9%. Numărul de salariaţi se va majora cu un ritm de 2%, în timp ce alte categorii de populaţie ocupată, în principal lucrătorii pe cont propriu, se vor confrunta cu o ajustare marginală.

CNSP prognozează pentru 2022 un număr de 5,175 milioane de salariaţi (plus 1,6% faţă de 2021), iar pentru 2023 – 5,252 milioane (+1,5%). În 2024, în România vor fi 5,383 milioane de salariaţi (+ 2,5%), în 2025 un număr de 5,523 milioane (+ 2,6%), în timp ce în 2026 vor munci 5,635 milioane de persoane (în creştere cu 2%).

„România a reuşit să păstreze un echilibru economic relativ stabil, inclusiv în ceea ce priveşte piaţa forţei de muncă care a fost susţinută de instituirea unor măsuri de sprijin destinate salariaţilor şi angajatorilor, o îmbunătăţire a flexibilităţii la locul de muncă, precum şi redirecţionarea resurselor umane, unde a fost posibil, către sectoarele mai puţin afectate de criză şi cu perspectivă de creştere în următorii ani. Îmbunătăţirea estimărilor de creştere economică şi noile date disponibile au condus la revizuirea populaţiei ocupate de la 0,7% la 1,0% pentru anul 2022, iar estimările numărului mediu de salariaţi au fost ajustate în sus cu 0,2 puncte procentuale (de la 1,6% la 1,8%). Totodată, încetinirea activităţii economice prevăzută pentru anul 2023 a condus la ajustări în jos ale nivelurilor estimate anterior pentru indicatorii de ocupare, cu 0,2 puncte procentuale, atât în cazul populaţiei ocupate (de la 0,9% în prognoza de vară la 0,7% în prognoza de toamnă), cât şi în cazul numărului de salariaţi (de la 1,8% în prognoza de vară la 1,6% în prognoza de toamnă)”, se arată în document.

Rata şomajului BIM va continua să scadă şi este estimată să ajungă la 4,4% la orizontul de prognoză (anul 2026), de la 5,4% în 2022, 5,3% în 2023, 4,8% în 2024 şi 4,5% în 2025.

În semestrul I 2022, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15 – 64 ani) a fost de 63,0% cu un punct procentual mai mare decât în anul 2021, iar numărul de salariaţi s-a majorat cu 1,8% comparativ cu aceeaşi perioadă din anul anterior ajungând la 6,649 milioane de persoane, nivel care marchează nu numai o recuperare a pierderilor de salariaţi datorate pandemiei, dar şi o depăşire cu peste 71.000 de persoane a nivelului existent înaintea pandemiei.

Rata şomajului BIM a fost de 5,7% în primul semestru din acest an (în scădere de la 6,0% în trimestrul I 2022, la 5,3% în trimestrul II 2022).

Câştigul salarial mediu brut pe total economie a ajuns în primele 8 luni ale anului 2022 la 6.307 lei, cu 10,7% mai mare decât cel înregistrat în perioada corespunzătoare a anului 2021.

Corespunzător, câştigul salarial mediu net s-a majorat cu 11,5%, însă sub rata inflaţiei, astfel încât câştigul salarial real (la care se raportează puterea de cumpărare a salariaţilor) a cunoscut o scădere cu 1,0% în aceeaşi perioadă de analiză.

În agricultură, silvicultură şi pescuit componentă a sectorului concurenţial, câştigul salarial real a crescut cu 4,7%. Această majorare s-a datorat intrării în vigoare a Legii nr. 135/2022, prin care salariaţii din agricultură şi industria alimentară beneficiază de un salariu minim brut garantat în plată de minimum 3.000 de lei.

În industrie, câştigul salarial real a înregistrat o uşoară creştere de 0,2%, în timp ce în construcţii s-a redus cu 0,9%.

„Ca urmare a stresului financiar resimţit de angajaţi, unele companii din sectorul concurenţial au pus un accent mai mare pe zona de beneficii din categoria produselor financiare: pensii private, asigurări, discount-uri la diferite servicii financiare, plata în avans a salariului”, mai notează Comisia de Prognoză.