1EUR = 4.7601 RON | Bucureşti 23 º

Finanţe şi bănci

Câştiguri de cinci ori mai mari decât dobânzile la depozitele bancare. Cum se ajunge la ele, cu riscuri scăzute

Ratele dobânzii la depozitele bancare au fost depăşite de cele mai mari randamente obţinute de fondurile mutuale, de până la cinci ori în primele 15 săptămâni ale anului 2015. Cele mai numeroase în topul randamentelor sunt fondurile mutuale cu plasamente diversificate şi riscuri de piaţă moderate. Fondurile sunt tot mai căutate în condiţiile scăderii dobânzilor. Care sunt câştigurile şi condiţiile în care acestea se obţin?

18 apr, 2015 | | ECONOMICA.net

Cel mai mare câştig din primele 15 săptămâni ale anului 2015, de 7,47%, a fost obţinut de un fond de risc mare, Active Dinamic, cu plasamente în acţiuni, potrivit Ktrade.ro. Acesta este însă un fond cu plasamente în acţiuni şi nu îl vom lua în calcul, din cauza riscului mare.

A doua cea mai bună performanţă este, însă, a unui fond mutual cu risc mult mai redus, BRD Diverso Regional, cu un randament brut de 4,42% de la începutul anului până la 9 aprilie (primele 15 săptămâni din 2015).  Pe un întregul an, câştigul brut ar depăşi 15%, dacă şi-ar păstra acelaşi ritm de evoluţie.

Performanţele citate sunt de mai multe ori mai mari decât rata dobânzii medii anuale la depozitele bancare. Aceasta a fost de 1,69%, la depozitele bancare noi, constituite la termen, în decembrie, potrivit calculelor BNR. Tot atunci, rata dobânzii medii anuale la depozitele bancare ale „gospodăriilor populaţiei" era de 2,77%. De atunci încolo, dobânzile au tot scăzut, cele mai recente date ale BNR arătând medii de 1,6%, respectiv 2,41%.

Altfel spus, 100 de lei ar aduce un câştig brut de 15 lei la unul dintre cele mai performante fonduri mutuale şi de nici trei lei, conform dobânzi medii anuale la depozitele bancare. Marea majoritate a fondurilor mutuale au randamente anuale mai mari de 3%.

Fondurile mutuale  cu risc redus au plasamente inclusiv în depozite bancare, dar administratorii lor au posibilitatea de a negocia dobânzile şi de a obţine rate mai mari, pentru că vin cu bani mulţi.

BRD Diverso Regional este un fond de tip diversificat (mixt), pentru că urmăreşte o „diversificare prudentă” a plasamentelor, potrivit angajamentelor administratorilor săi de la BRD Asset Management.

Fondul are în titluri de stat peste 32% din activele de aproape 31 de milioane de lei şi alte peste 11% în obligaţiuni corporatiste. Aproape jumătate din valoarea fondului vine din acţiuni (27% de la Bursa de Valori Bucureşti - BVB şi 23% de la alte burse europene.

Fondul citat a fost înfiinţat în primăvara anului 2009, atunci când pieţele financiare, şi mai ales cele bursiere, au înregistrat cele mai mici performanţe. Cei ce i-au cumpărat titlurile atunci au acum un randament de peste 53%.

Un câştig brut dublu faţă de media generală a dobânzilor la depozitele bancare constituite în decembrie a mai registrat şi un alt fond diversificat, Raiffeisen Benefit, cu 3,56% în primele 17 săptămâni ale anului 2015. Performanţa fondului a fost realizată chiar dacă administratorii săi îl propun celor care nu-şi doresc mai mult decât un „randament moderat, corespunzător unei politici de investiţii care presupune asumarea unor riscuri mai reduse decât în cazul fondurilor de acţiuni”.

Raiffeisen Benefit are aproape 38% din activele sale de peste 41 de milioane de lei, în instrumente monetare, adică mai ales în depozite bancare, şi 17 % în obligaţiuni de stat, municipale şi corporatiste, potrivit raportului pe luna martie.  

Simulator de investiţie

Cea mai populară metodă de plasament în fondurile mutuale este cea similară cu planurile de economisire: de a cumpăra periodic, cu sume mici, câte unităţi de fond îşi permite fiecare. Preţurile titlurilor sunt suficient de accesibile.

Costă sub 39 de lei o unitate a celui mai vechi şi, totodată, a unuia dintre cel mai puţin riscante fonduri mutuale de pe piaţă, Simfonia 1, administrat tot de BRD Asset Management.

Totodată, Simfonia 1 poate fi luat în calcul şi de cei care vor să-şi parcheze, cât mai profitabil, bani foarte mulţi, pe termen scurt, de cel mult un an. Cine a vândut în aceste zile o casă şi a câştigat astfel, net, 60.000 de euro (265.200 de lei, la 4,42 lei / euro), poate cumpăra titluri ale Simfonia 1 de aceşti bani.

Cât ar câştiga?

Fondul Simfonia 1 este, practic, un fond monetar, care face plasamente mai ales în depozite şi alte instrumente bancare.

Este al patrulea cel mai mare de pe piaţă, cu active de peste 1,5 miliarde de lei şi poate înghiţi o sumă atât de mare ca aceea de mai sus, fără a provoca o volatilitate insuportabilă propriilor preţuri.

Simfonia 1 este şi al patrulea cel profitabil de pe piaţă, cu un randament brut de 3,44% pe primele 17 săptămâni ale anului.

De dragul simulării, dacă vânzătorul casei de mai sus şi-ar pune în aceste zile toţi banii  în titlurile Simfonia 1, ar putea câştiga  brut 10,5% faţă de suma plasată, adică 27.825 de lei, la răscumpărarea de peste un an a titlurilor.

În acelaşi timp, la o rată medie a dobânzii de 2,41%, câştigul brut ar fi de peste 4 ori mai mic, de 6.391 de lei, la constituirea unui depozit. (Calculule sunt estimative, şi nu după formula dobânzii compuse.)

Nici un comision nu a fost luat în calcul. Întâmplător sau nu, BRD Asset Management nu percepe comisioane de subscriere sau de răscumpărare (retragere), dar la plasamentele la alte fonduri, există astfel de comisioane. Comisioanele de administrare ale fondurilor sunt incluse în preţuri, în vreme ce, la bănci, sunt cunoscute situaţiile în care, dobânzile bancare sunt mai mici decât comisioanele ocazionate de depozite, iar omul ia de la bancă mai puţini bani decât a adus.

Desigur, exemplul de mai sus este pur ipotetic şi presupune faptul puţin probabil că, în următoarele patru trimestre, fondul va înregistra acelaşi randament ca în cel abia încheiat. În realitate, randamentul poate fi mai mic, dar şi mai mare, iar reglementările în vigoare impun precizarea că o performanţă anterioară nu constituie o garanţie pentru o perfomanţă viitoare.

Pe de altă parte, cu o sumă atât de mare ca aceea de mai sus, un investitor se poate califica la servicii mai avansate, de administrare individuală a bogăţiei, de către profesionişti care vor plasa banii respectivi, sub anumite angajamente contractuale, în mai multe tipuri de fonduri.

Unele dintre fondurile selectate ar putea fi chiar fonduri denominate în euro, precum Raiffeisen Confort Euro, a cărui unitate de fond costă 29,3 euro şi are un randament de 9,63% pe ultimele 12 luni (în lei).

Însuşi investitorul ar putea lua în calcul primele 10 fonduri din topul anexat, realizat cu datele culese de Ktrade.ro.

Pentru bani puţini
   
Pe de altă parte, fondurile mutuale sunt potrivite mai ales pentru cei care au bani puţini de plasat. De pildă cu 100 de lei plasaţi lunar, în următoarele 12 luni. Câştigul ar fi proporţional acelaşi ca în exemplul de mai sus    

În orice coş de finanţe personale care include economii şi investiţii sunt incluse diferite fonduri mutuale de investiţii, în diferite proporţii şi pe diferite termene, în funcţie de vârstă şi de resursele disponibile, potrivit profesioniştilor consultaţi de ECONOMICA.NET de-a lungul vremii.

Fondurile mutuale sunt fonduri deschise de investiţii, care au emisiune şi răscumpărare continue de titluri, spre deosebire de cele „închise”, care îşi pun în vânzare şi îşi răscumpără titlurile doar periodic, la anumite termene, stabilite în prospectele de emisiune.

AVERTISMENT: Estimările publicate mai sus nu constituie o sugestie de investiţie. ECONOMICA.NET nu își asumă răspunderea pentru rezultatul tranzacțiilor bazate pe oricare din informațiile de mai sus, sau influențate de acestea.
 

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO

OBIECTIV.INFO