Cât ai plăti pe carburanţi dacă statul ar renunţa la taxele sale

Până la 60% din litrul de carburant vândut în România reprezintă accize şi taxe plătite statului. Restul reprezintă partea distribuitorului şi producătorului. Cu cât sunt mai scumpi sunt carburanţii, cu atât statul bagă mai adânc mâna în buzunarul şoferilor. Mai jos, puteţi vedea o situaţia comparată a componentei taxe din preţul carburanţilor în UE şi în România.
Economica.net - lun, 10 aug. 2015, 21:06
Cât ai plăti pe carburanţi dacă statul ar renunţa la taxele sale

Benzina şi motorina vândute în România sunt suprataxate, având în vedere că circa 60% din preţul acestor carburanţi reprezintă acciză şi taxe. În aceste condiţii, modificarea preţurilor la pompă se datorează aproape exclusiv oscilaţiilor de preţ ale barilului de ţiţei, pentru că statul îşi ia mereu acelaşi procent din fiecare litru comercializat.

În aceste condiţii, ECONOMICA.NET a decis să vă prezinte negru pe alb cât reprezintă taxele din fiecare litru de carburant pe care îl cumpăraţi, practic câţi bani vărsaţi direct în vistieria statului de fiecare dată când alimentaţi la pompă. De asemenea, vă prezentăm şi o comparaţie cu celelalte state din UE.

Datele folosite provind din ultimul Buletin Petrolier Săptămânal al Comisiei Europene.

Preţul mediu al unui litru de motorină în România este de 1,21 euro, adică 5,33 lei. Fără taxe, ar costa 0,54 euro, adică 2,38 lei. 0,66 euro reprezintă doar taxele, adică partea statului este de 2,92 lei la fiecare litru de motorină.

Preţul mediu al unui litru de benzină este de 1,28 euro, adică 5,64 lei. Fără taxe, ar costa 0,57 euro, adică 2,51 lei. 0,71 euro reprezintă doar taxele, adică partea statului este de 3,11 lei la fiecare litru de benzină cu care alimentaţi automobilul.

În situaţia de mai jos, veţi observa cum motorina este mai taxată în România decât în ţări dezvoltate din UE, precum Austria, Franţa, Germania ori Belgia. De asemenea, benzina este mult mai taxată decât în Austria, Bulgaria sau Polonia, ceea ce face ca şi preţul final să fie mai mare în România.

                            

 Situaţie comparată a taxelor din  motorină             Situaţie comparată a taxelor din benzină

   

Dacă în ceea ce priveşte benzina, România stă relativ bine, fiind pe locul şase în topul celor mai ieftine benzine din Europa, mai jos fiind doar Estonia, cu 1,17 euro pe litru, Bulgaria, cu 1,18 euro pe litru, Polonia, cu 1,21 euro pe litru şi Cehia cu 1,22 euro pe litru, la motorină situaţia este chiar pe dos. România este pe locul 11 în topul ţărilor cu cea mai ieftină motorină din Europa. Motorină mai scumpă ca în România se găseşte doar în Anglia, Suedia, Italia, Finlanda, Irlanda, Danemarca, Malta, Olanda, Cipru şi Portugalia. Ţări dezvoltate, precum Germania, Franţa, Austria, Spania sau Belgia, au un preţ al motorinei mai mic decât în România, după cum puteţi vedea în tabelul ataşat.

Preţul mediu al carburanţilor din Europa este de 1,48 euro pe litru la benzină şi 1,257 euro pe litru la motorină. Cele mai ieftine ţări din punct de vedere a preţului la pompă sunt Polonia şi ţările baltice. Cele mai scumpe sunt ţările nordice, Anglia şi Italia.

Ce plăteşti la pompă

În România, jumătate din preţul unui litru de carburant reprezintă taxele şi accizele datorate statului. Preţul petrolului, cursul de schimb, costurile de logistică sau marja companiilor petroliere constituie cealaltă jumătate, fiecare dintre aceste elemente influenţând mai mult sau mai puţin preţul de la pompă.

Un procent de doar 45-48% din preţul carburantului din benzinării este apanajul mărfii propriu-zise, restul fiind taxe percepute direct de către stat, potrivit datelor oferite de companiile petroliere. Practic, la benzinărie nu alimentăm doar maşina, ci şi direct vistieria statului, pentru că distribuitorul de carburanţi virează direct la Finanţe între 52% şi 55% din litrul de benzină sau motorină, reprezentând TVA, acciză şi taxa pe stâlp.
Restul este componenta de preţ cu care „jonglează” producătorul şi distribuitorul de carburanţi: „costuri logistice (distribuţie primară şi secundară – salarii, întreţinere, amortizări – rovinieta, anvelope de iarnă, etc.);
• Costuri de operare reţea de distribuţie (salarii, taxe, impozite locale, utilităţi, investiţii obligatorii);
• Costul materiei prime (inclusiv costurile aferente aprovizionării şi prelucrării acesteia);
• Costuri financiare (dobânzi – credite investiţii, curs valutar, etc.);
• Adaos comercial”,
explică reprezentanţii unuia dintre marii distribuitori de pe piaţa locală.

Aşadar, când preţul carburantului se modifică, se modifică doar pe componenta distribuitorului, pentru că statul trebuie mereu să îşi primească partea. Un efect considerabil în preţ îl are costul de achiziţie a materiei prime, legat direct de cotaţia produselor petroliere, care, la rândul său, este legată de cotaţia ţiţeiului. Dacă luăm în calcul doar componenta „baril”, o scădere de, spre exemplu, de 50% a cotaţiilor barilului de petrol se transpune într-o ajustare de circa 20% a preţului carburanţilor. Impactul preţului ţiţeiului în preţul carburanţilor are, de obicei, o întârziere de 45 de zile legată de fluxul de producţie. Astfel, ţiţeiul este cumpărat la un anume preţ, apoi descărcat, procesat şi depozitat până să ajungă în staţie, de unde este vândut clienţilor la cotaţiile produselor petroliere.

O altă influenţă importantă o are cursul de schimb leu-dolar. Petrolul şi produsele petroliere sunt cotate în dolari, însă distribuţia în România se face în lei, după care furnizorul este plătit tot în dolari – o întârziere de 30-45 de zile funcţie de fluxul de producţie/achiziţie între preţul de achiziţie şi preţul de desfacere. Astfel, o depreciere a leului în faţa dolarului aduce cu sine scumpirea carburanţilor.

Fiecare parte componentă a preţului are influenţă în preţul final. Dar nu înseamnă, în mod automat, că o ajustare într-un sens a unei componente duce la o ajustare proporţională a preţului final. Spre exemplu, cotaţia barilului de ţiţei poate scădea semnificativ, dar, în acelaşi timp, dolarul se poate aprecia în raport cu leul, în aşa fel încât preţul final să rămână neschimbat sau să scadă foarte puţin.

În România există trei mari producători de carburanţi – Petrom, Rompetrol şi LukOil – şi mai mulţi distribuitori majori. Trendul de preţ al carburanţilor este urmat fără excepţie de toţi distribuitorii, chiar dacă în proporţii diferite.

Te-ar mai putea interesa și
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Pe site-urile de comerț online au apărut deja, la doar câteva zile după debutul livrărilor, primele anunțuri cu modele Dacia Spring de vânzare....
Numărul migranţilor internaţionali a crescut în 2020, în pofida pandemiei de COVID-19
Numărul migranţilor internaţionali a crescut în 2020, în pofida pandemiei de COVID-19
Numărul migranţilor internaţionali a crescut uşor în 2020, în pofida impactului brutal al pandemiei de COVID-19 asupra ...
Economia Italiei ar putea creşte cu 6,4% anul acesta – Confindustria
Economia Italiei ar putea creşte cu 6,4% anul acesta – Confindustria
 Italia, a treia economie a zonei euro, se va redresa probabil în urma pandemiei de COVID-19 mai rapid decât s-a estimat ...
Omicron ar fi apărut în Nigeria înainte de Africa de Sud. Arabia Saudită şi Brazilia anunţă primele cazuri
Omicron ar fi apărut în Nigeria înainte de Africa de Sud. Arabia Saudită şi Brazilia anunţă primele cazuri
 Nigeria a comunicat miercuri că a confirmat primele sale cazuri de variantă Omicron COVID-19, printre care un eşantion ...