Cât ajută acum bateriile sistemul energetic din România în vârful de consum de seară. Cifre oficiale și un record

Capacitatea de stocare a bateriilor din România – sunt operaționali acum 1.162 MW putere și 2.312 MWh capacitate – a fost folosită în procent de 97,2% în prima săptămână din luna octombrie, potrivit datelor prezentate.

Gradul de utilizare este mai ridicat – raportat la capacitatea disponibilă – decât cel din lunile anterioare, potrivit datelor care acoperă perioada de la 1 august și până la 7 octombrie.

Cel mai important, pentru sistem și piață, dar și pentru operatorii instalațiilor de stocare, pentru că atunci obțin cel mai mare preț pentru energia descărcată, este contribuția capacităților de stocare la consumul de energie electrică din vârful de seară.

Potrivit datelor prezentate, mai mult de jumătate din capacitate este folosită în aceste ore de seară, în intervalul 19 – 23. Pentru prima săptămână din octombrie, circa 51% din capacitatea de stocare a fost folosită pentru a descărca energie în sistem în aceste ore de seară.

Datele arată că, în prima săptămână din octombrie, în intervalul orar 20 s-au eliberat, în medie, din baterii 518 MW – aceasta fiind cea mai mare valoare orară din acest interval de seară. Asta în condițiile unei producții reduse la doar 4.100 MW pe fondul absenței nuclearului și a scăderii dramatice a componentei hidro, și al unui consum de aproape 6.400 MW.

Importurile au fost de peste 2.000 MW în acel interval, ceea ce arată cât de mare este necesarul de stocare, mai ales în situațiile/intervalele din an în care în restul zilei există suficientă energie pentru a încărca bateriile.

Recordul de până acum al bateriilor la descărcarea de energie în SEN a fost de 771 MW, în data de 15 septembrie la ora 20.23.

Iată datele prezentate:

Stocarea ar putea ajunge la 4 GW în România la finalul anului viitor

România ar urma să ajungă la o putere de instalațiilor de stocare de 4 GW la finalul anului viitor, iar optimul este undeva la 7 GW, și “nu trebuie să intrăm într-o competiție cu Bugaria”, pentru că fiecare sistem energetic are propriile sale nevoi, a spus, într-o discuție cu jurnaliștii, Liviu Gavrilă, vicepreședinte RWEA, la lansarea celei de-a treia ediții a Codului de Bune Practici pentru Energia Regenerabilă din România.

„Stocarea trebuie implementată la capacitatea și la volumul de care are România nevoie. Nu trebuie să ne uităm nici la Bulgaria, nici la Ungaria. Trebuie să facem un zoom-out. Ne uităm pe o piață regională, dar ne gândim la atuurile noastre – mix energetic, perspectivă economică, perspectivă climatică și așa mai departe”, este de părere Gavrilă

El estimat că România poate ajunge la minimum 4 GW putere în capacități de stocare la finalul anului viitor., în condițiile în care, pentru finalul acestui an, estimarea este că vot fi fost instalași 2 GW. „Din punctul meu de vedere, stocarea o să ajungă la minimum 4 gigawați putere la finalul anului următor. Adică să ne dublăm minimum față de cât avem acum”.

Referitor la Bulgaria, el a spus că, pe baza mai multor estimări, pentru că nu există o singură cifră, există “undeva între 6 și 8 gigawați capacitate instalată, iar capacitatea de stocare în sine undeva între 12 și 15 gigawați-oră”. Raportată la dimensiunea sistemului bulgar, aceasta este, în opinia sa, „o capacitate uriașă”. „Nu trebuie să facem extrapolare, pentru că, repet, fiecare țară, fiecare sistem energetic are propriile nevoi, nevoi date de mix, perspective de consum etc.”

Pentru România, un nivel de aproximativ 6-7 GW putere, cu minimum trei-patru ore, ar putea fi un optim. „Eu cred că România, în momentul în care va ajunge în apropierea acestei puteri, tot de 6-7 gigawați, dar cu minimum 3-4 ore, o să ajungă la un nivel de stabilitate care o să ajute ca acest ecart mare în acest moment între prețul de gol și prețul de vârf să scadă semnificativ”, a spus el.