1EUR=4.7581 RON | Bucureşti 20 º
INDICI BURSIERI
BET
8358,28
-0.0053
BETPlus
1244,97
-0.0053
BET-FI
36051,33
-0.0022
BET-NG
709,93
-0.0047
BET-XT
758,13
-0.005
ARAX
2.44
0,0000%
BIO
0.318
-0,6250%
BRD
13.64
-0,8721%
BRK
0.0732
0,0000%
BVB
22.5
0,0000%
DAFR
0.0158
0,0000%
EBS
173
-1,7045%
FP
0.958
-0,2083%
OLT
0.0606
8,9928%
PRSN
0.0635
0,0000%
SIF1
2.07
-0,9569%
SIF2
1.2
0,4184%
SIF3
0.247
0,0000%
SIF4
0.61
-0,9740%
SIF5
2.09
0,0000%
SNP
0.38
0,3963%
TEL
20.8
-0,9524%
TGN
350
0,0000%
TLV
2.16
-1,1442%

Cât au câştigat până acum cei care au pus bani pe bursă la minimul atins în 2009

Cumpărarea celor mai importante acţiuni de la Bursa din Bucureşti, în lunile februarie şi martie 2009, ar fi dus la câştiguri în medie de circa trei ori mai mari, prin vânzarea lor în aceste zile. Dintre cele mai căutate acţiuni, recordul rămâne al titlurilor Azomureş, cu o creştere de peste 13 ori, chiar dacă a fost delistată acum trei ani.

Comenteaza
Clopotul Bursei bate la fiecare deschidere a sesiunii de tranzacţii

Principalii indici ai Bursei de Valori Bucureşti (BVB) au ajuns în aceste zile la valori de peste trei ori mai mari decât cele din perioada februarie – martie 2009, când s-au înregistrat cele mai mici cotaţii din perioada crizei.

Indicii bursieri fac media ponderată a variaţiilor preţurilor unor anumite acţiuni, incluse în portofoliile lor. Pentru că nu măsoară direct preţurile, ci variaţiile acestora faţă de un anumit reper, indicii nu au o unitate de măsură monetară, ci se măsoară în „puncte”.

Astfel, faţă de „miercurea neagră” a BVB din 25 februarie 2009, indicele BET, al celor mai importante 10 acţiuni de la Bursă (cu excepţia societăţilor de investiţii financiare, SIF) a crescut de 3,4 ori, până la 6.421 de puncte, marţi 6 mai 2014.

Altfel spus, un investitor care ar fi cumpărat în 25 februarie 2009, de 1.000 de lei, acţiuni din portofoliul BET, în aceleaşi proporţii în care acţiunile respective intră în portofoliul indicelui, ar fi adus investitorului venituri de 3.400 de lei, prin vânzarea la preţul de marţi.

Profitul investiţiei ar fi fost de 2.400 de lei. Desigur, este puţin probabil să reuşeşti să cumperi la preţul minim, dar câştigurile ar fi fost la fel de mari şi dacă achiziţiile s-ar fi făcut într-o perioadă mai lungă, începând din a doua jumătate a lunii februarie şi până  spre jumătatea lui martie 2009.  

La fel, indicele BET Fi, al celor cinci SIF-uri, la care, în 2011, s-a adăugat şi Fondul Proprietatea (FP), a crescut de peste 3,4 ori, faţă de minimul din 24 februarie 2009 de 7.861,5 puncte. BET Fi era de 26.707,6 puncte în 6 mai 2014.

De asemeni, indicele compozit BET C, al tuturor acţiunilor de pe piaţa principală a BVB, cu excepţia SIF-urilor, a crescut de peste 2,5 ori faţă de minimul din 25 februarie 2009.

Creşteri de trei ori mai mari decât suma investită s-ar fi obţinut şi cu portofoliul indicelui BET XT, care măsoară variaţiile celor mai importante 25 de acţiuni de la BVB, inclusiv cele ale SIF-urilor şi Fondului Proprietatea.

Supra - aprecierea marilor pieţe externe şi criza rusească alimentează tot mai mult speculaţiile privind scăderea cotaţiilor. Astfel că scenariul unor vânzări substanţiale în această perioadă este pe masa analiştilor.  

Pe de altă parte, cotaţiile actuale sunt departe de a fi asigurat recuperarea pierderilor din primii doi ani ai crizei. Pierderile celor care au cumpărat, în perioada maximelor din iulie 2007, sunt încă de peste 44% din suma investită, dacă aceasta ar fi fost distribuită pe acţiunile indicielui BET C, în aceelaşi proporţii cu cele din portofoliul acestuia. Pierderea pe acţiunile indicele BET este de  60%.

Citeşte şi

Cum s-au obţinut cele mai mari câştiguri din banii puşi deoparte în perioada crizei


Tehnica indicelui

Cea mai comodă strategie de plasament la Bursă este imitarea portofoliului unui indice, sau construcţia unui portofoliu în care acţiunile să fie în aceleaşi proporţii cu cele din structura indicelui.

În martie 2009, în indicele BET intrau acţiunile Banca Transilvania (TLV, cu 19,9%), OMV Petrom (SNP, cu 19,7%), BRD  (19,5%), Transgaz (TGN, 14,3%), Rompetrol Rafinare (RRC, 12%), Transelectrica (TEL, 7,1%), Biofarm ( BIO, 3,7%), singura casa de brokeraj listată, SSIF Broker Cluj Napoca (BRK), Impact Bucureşti (IMP) şi Azomureş (AZO) cu peste 1%. Azomureş tocmai înlocuise Antibiotice (ATB), dar avea să iasă peste doi ani, odată cu delistarea.

Azomureş (AZO) a oferit şi cel mai mare câştig faţă de perioada minimelor crizei din primăvara anului 2009. Preţul de 2,22 lei / acţiune, prin care acţionarul majoritar a preluat restul titlurilor, prin ofertă publică, este de peste 13 ori mai mare.

În topul creşterilor oferite de acţiunile indicelui BET urmează dezvoltatorul imobiliar Impact Bucureşti (IMP, de peste 5 ori mai mari decât suma pariată în februarie martie 2009) şi Biofarm (BIO, de aproape 5 ori mai mult). Ambele companii au fost înlocuite în portofoliu, dar păstrarea lor în portofolii poate face parte din strategiile investitorilor pe termen lung. A fost de asemeni înlocuită din BET acţiunea RRC, care a crescut de 1,7 ori.

Şi celelalte acţiuni din indicele BET au performanţe foarte bune din 2009 încoace.

Deşi în alte proporţii, sunt încă în coşul BETSNP cu o creştere de 3,7 ori, TLV (2,7 x),  BRD şi TEL (2,1 x), TGN (2 x) şi BRKK (1,9 x).  În afară de acestea, mai sunt în BET Fondul Proprietatea (FP), Nuclaerelectrica (SNN) şi Romgaz (SNG). Intrările pe piaţă ale acestora au fost evenimente care au impus modificarea portofoliilor indicilor, pentru a respecta principiul de reprezentativitate a acestora.

Faţă de un preţ mediu de 0,5 lei/acţiune, de la începutul tranzacţionării sale din 2011, acţiunea FP a crescut de 1,5 ori. SNN şi SNG abia au cîteva luni de istoric de piaţă.

În schimb,  acţiunile SIF-urilor, care sunt prtintre cele mai căutate, s-au apreciat de mai multe ori din februarie – martie 2009 până în prezent: SIF Oltenia (SIF5) de peste 5 ori, SIF Moldova (SIF2)  de peste 4 ori, SIF Transilvania (SIF3) şi SIF Oltenia (SIF5) de aproape  ori, iar  SIF Muntenia (SIF4) de 1,7 ori.   

Indicii sunt însă astfel construiţi încât permit ajustarea valorilor lor cu factori relevanţi de corecţie, iar modificarea structurii lor nu afectează continuitatea evoluţiei lor şi nici puterea de măsurare a valorii pieţei.

Din punctul de vedere al investitorului care urmăreşte riguros, cu propriul portofoliu, structura portofoliului unui indice, corecţiile se realizează, eventual, prin vânzarea titlurilor care ies din acestea şi prin achiziţia titlurilor care intră.

Investitorii se pot orienta şi după factorii de corecţie care sunt anunţaţi cu mai multe zile înaintea intrării în vigoare a unei noi structuri de portofoliu.

Pe termen lung, însă, un  plasament răsplăteşte răbdarea investitorului, cu condiţia ca foirma respectivă să dea faliment. Chiar şi în insolvenţă, însă, valoarea Oltchim a crescut de 2,5 ori.

de ultima ora pe ECONOMICA.net
capital.ro
b365.ro
noobz.ro
Obiectiv.info
Comentarii



sau conectează-te prin Facebook
Notă: Poţi să adaugi la comentariu fotografia ta sau o imagine care te reprezintă. Nu trebuie decât să te înregistrezi!
comentariu nou
Fii primul care afla
cele mai importante stiri!
Aboneaza-te la newsletter-ul
ECONOMICA.NET!
Business la minut
Ultimele joburi adaugate
Abonare Newsletter »
Cele mai citite ştiri
  • 3h
  • 24h
  • 7z
  • 31z
Siteul ECONOMICA foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptare a politicii de utilizare a cookies. Află mai multe accesand POLITICA COOKIES X