Cât cerea Bechtel ca să sape o groapă pentru Autostrada Transilvania

Estimat la 2,241 miliarde de euro, contractul semnat cu Bechtel prevedea plata în patru rate a unui avans de 250 de milioane de euro.

Pentru mobilizarea pe şantier, preţul unitar era de 30 de milioane de euro, conform copiei după anexele contractului, publicată de România Curată, dar care nu sunt însă semnate ca restul contractului.

Preţul unitar pentru defrişarea terenului pe care urmau să construiască Autostrada Transilvania era de 4.100 de euro/hectar.

După această operaţiune, săpăturile la suprafaţă, în stratul vegetal, costau 3,43 euro/mc şi iar cele în adâncime, între 5,73 euro/mc şi 7,14 euro/mc.

Bechtel cerea bani şi pentru „dubla manipulare a materialului rezultat din săpături”, respectiv 3,57 euro/mc, iar pentru „excavarea materialului de împrumut”, preţul unitar era de 5,65 euro/mc.

Mai departe, se calcula transportul materialului, preţul unitar fiind de 0,1 euro/tonă/kilometru.

Procurarea stratului de nisip costa 25 euro/mc, după care răspândirea şi tasarea umpluturii mai făcea încă 0,91 euro/mc.
Mai departe, fundaţia de balast costa 15,3 euro/mc, stratul de bază mixtură asfaltică – 40,69 euro/tonă, stratul de binder – 42,53 euro/tonă, stratul de uzură – 68,64 euro/tonă.

O altă anexă cuprinde un program al etapelor pentru realizarea proiectului, inclusiv termene pentru predarea studiilor de fezabilitate, ce urmau să fie efectuate de Iptana şi Search Corporation.

25.000 euro/persoană – onorariul de proiectare

De asemenea, în anexa 13, se menţionează că, pe lângă preţurile unitare şi ca parte a preţului Contractului, constructorul va fi plătit şi pentru pregătirea şi finalizarea lucrărilor de proiectare a autostrăzii.

„Antreprenorului i se vor da compensaţii pentru personalul propriu însărcinat cu pregătirea proiectului (inclusiv pentru managementul sub-consultanţilor), reprezentând 25.000 euro/lună de persoană (Onorariu de proiectare). Numărul de angajaţi ai Antreprenorului însărcinaţi cu dirijarea sub-consultanţilor şi/sau cu pregătirea şi finalizarea proiectării, va fi stabilit de comun acord cu Beneficiarul (CNADNR-n.r.)”, se menţionează în anexa 13 a contractului cu Bechtel.

CLICK AICI PENTRU A VEDEA DOCUMENTUL

În anul 2013, Guvernul de la acea vreme a anunţat că acest contract a dispărut şi a sesizat DNA. Departamentul pentru Proiecte de Infrastructura si Investitii Straine (DPIIS), condus atunci de Dan Şova, a anunţat că a depus la DNA plângere penală pentru „săvârşirea infracţiunii de neglijenţă în serviciu privind protecţia informaţiilor clasificate, constând în lipsa exemplarului original al contractului de proiectare, construire şi finantare a autostrăzii Braşov – Cluj – Borş”. „Plângerea penală (…) cere, de asemenea, ca în situaţia în care se va dovedi că faptele care au condus la lipsa/refuzul de punere la dispoziţie a acestui document îmbracă forma altei infracţiuni să se dispună atragerea răspunderii penale, după caz, pentru infracţiunea de distrugere, furt sau abuz în serviciu contra intereselor publice. (…) Aceasta a fost făcută in rem şi nu e îndreptată împotriva unei persoane anume, Direcţia Naţională Anticorupţie fiind în măsură să cerceteze cine se face vinovat pentru lipsa exemplarului original al contractului”, arăta atunci DPIIS.

După doi ani de cercetări, procurorii DNA au clasat dosarul dispariţiei contractului, dar anul trecut instituţia a informat că are în lucru două dosare referitoare la contractul Bechtel. „Unul dintre ele are ca obiect negocierea, aprobarea și semnarea contractului de proiectare, construire și finanțare a autostrăzii Brașov — Cluj — Borș în cursul anului 2003. În acest dosar se fac cercetări penale pentru suspiciunea săvârșirii unor infracțiuni de abuz în serviciu în formă calificată. Al doilea dosar are ca obiect modificările succesive la contractul inițial adoptat în perioada 2003 — 2013 până la reziliere. În acest dosar se efectuează cercetări pentru suspiciunea săvârșirii unor infracțiuni de abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul”, informa DNA.

În decembrie 2003, Guvernul României semna acordul de construcţie a unei autostrăzi de 415 km, între Braşov şi Borş, cu firma americană Bechtel. După 13 ani şi mai mult de un milliard de euro cheltuiţi în baza unui contract păgubos, atribuit prin încredinţare directă şi ulterior reziliat, bilanţul este sumbru: din 415 km se circulă doar pe 50.