Cât contribuie fiecare aliment la deficitul balanței comerciale a României

Începând cu anul 2015, valoarea importurilor de produse agroalimentare o depășește pe cea a exporturilor, conducând la trecerea pe deficit a balanței comerciale a României, arată concluziile unui studiu realizat de retailerul Penny și Academia de Studii Economice București.  În plus, în perioada 2013-2019, ponderea medie a importurilor de produse agroalimentare din totalul importurilor României a fost de 9,46%, raportându-se o creștere a ponderii importurilor începând cu anul 2020, când acestea au reprezentat 11,09% din totalul importurilor, urmate de o ușoară scădere, astfel că în anul 2022 valoarea importurilor a fost de 10,52% din total.

Cele mai mari deficite comerciale sunt înregistrate pentru subgrupele carne și măruntaie comestibile (deficit de 0,98 miliarde de euro în anul 2022, de 3,8 ori mai mare decât în urmă cu 10 ani), fructe comestibile (0,73 miliarde de euro, de 3,34 ori mai mare decât în anul 2013) și lapte și produse lactate (0,72 miliarde de euro, de 4,85 ori mai mare decât în urmă cu 10 ani).

Principalele importuri sunt din grupa produselor alimentare, băuturi și tutun (41,7% din totalul produselor agroalimentare importate în anul 2022), urmată de produse vegetale (33%) și animale vii și produse animale (21,75%).

Spre exemplu, la categoria carne de pește, 34% din deficit este generat de peștele proaspăt sau refrigerat, 29% de peștele congelat și 26% fileuri de pește, în timp ce în categoria de produse lactate, brânza și cașul contribuie cu 54% la deficit, iar laptele și smântâna cu 17%.

În categoria băuturi alcoolice, contribuția alcooluui eticlit este de  90,5% în deficitul comercial, potrivit studiului „Strategii pentru echilibrarea balanței comerciale a României prin stimularea și susținerea producției naționale”.

Topul celor mai exportate produse a rămas neschimbat în ultimii 10 ani. Principala grupă de produse exportate e reprezentată de produsele vegetale (56,3% din totalul exporturilor de produse agroalimentare în anul 2022), urmată de grupa produselor alimentare, băuturi și tutun (28,7%), gnimale vii și produse animale (9,6%) și Grăsimi și uleiuri animale sau vegetale (5,4%).

Studiul a fost realizat in cadrul proiectului 3RO, inițiat de retailer

„Suntem foarte bucuroși să prezentăm rezultatele studiului realizat în parteneriat cu Academia de Studii Economice. În 2020, am anunțat obiectivul 3RO de a crește la raft numărul de produse cu ingredientul din România, procesate și ambalate în țara noastră, urmat în 2022 de lansarea inițiativei 100 de idei de business pentru România și de organizarea unei serii de mese rotunde la care s-au dezbătut și propus soluții pentru mai multe industrii producătoare din România. Concluziile acestei analize arată în mod clar cât este de important să valorificăm potențialul românesc de producție, să aducem plus-valoare pe plan local și, nu în ultimul rând, să le oferim consumatorilor produsele pe care le caută”, a declarat Daniel Gross, CEO PENNY România.

Studiul derulat de Academia de Studii Economice a analizat domenii precum agricultura, industria de panificație, industria cărnii, a produselor lactate, bauturile alcoolice sau produsele cosmetice și de îngrijire a locuinței.