Cât costă o pompă de căldură la casele și apartamentele din România și ce subvenții ar trebui să dea statul – studiu EPG

Cercetătorii de la EPG au evaluat costurile medii de instalare a pompelor de căldură în șase tipuri de clădiri rezidențiale considerate reprezentative pentru România – trei tipuri de case unifamiliale și trei tipuri de clădiri multifamiliale (condominii) – cu o clasă energetică suficient de ridicată. Concluzia a fost că instalarea unei pompe de căldură la casă costă între 6.000 și 18.000 de euro, iar la un apartament între 6.000 și 7.500 de euro, dar costul per unitate locativă scade foarte mult, până la 1.700-2.100 de euro dacă se folosesc pompe comune de mare capacitate.

Iată mai întâi cele șase tipuri de clădiri:

Și iată și, grafic, care sunt costurile în mai multe variante, inclusiv costurile sistemelor mai complexe care includ pompe de căldură și panouri fotovoltaice pe acoperiș și pompe de căldură + panouri fotovoltaice + acumulatori.

Cei de la EPG au realizat modelări privind consumul anul de energie cât și emisiile anuale, pe scenariile EPG în comparație cu centralele pe gaz.

Concluzia principală este că, la raportul actual dintre prețul gazelor și cel al energiei electrice (mai mare de 4), costul anual cu încălzirea este mai mare utilizând pompe de căldură aer-apă decât utilizând centrale pe gaz. Adăugarea de panouri fotovoltaice pe acoperiș pentru a alimenta pompa de căldură și pentru a injecta surplusul de electricitate în rețea scade costurile anuale cu energia sub costurile agregate ale încălzirii cu centrale pe gaz – și chiar mai mult dacă în sistem este integrată o baterie. “Instalarea pompelor de căldură se va traducem în costuri evitate de îndată ce sistemul ETS2 va intra în vigoare (din 2027), punând astfel un preț și pe emisiile de carbon din sectoarele construcțiilor și transportului rutier”, mai arată EPG, cu referire la taxa de carbon care va fi impusă inclusiv pentru gazele naturale consumate pentru încălzire.

EPG vine și cu un set de recomandări de politici publice, inclusiv un progran de subvenționare cu cel puțin 1.000 de euro pentru montarea de pompe de căldură. Iată propunerile, în detaliu:

–             Introducerea unui program public administrat de Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) care să acorde până la 1.000 EUR pentru pompele de căldură aer-apă și până la 3.000 EUR pentru pompele de căldură sol-apă. Pentru un sistem compus din pompă de căldură + panouri fotovoltaice pe acoperiș + baterie, limita superioară a sprijinului ar trebui să fie de cel mult 6.000 EUR, acoperind cel mult 50% din valoarea sistemului. Un prag de subvenție mai ridicat, de 90%, ar trebui permis numai pentru consumatorii vulnerabili.

–             Subvențiile pentru pompele de căldură ar trebui să poată fi cumulate cu subvențiile pentru renovarea clădirilor.

–             Legislația ar trebui să fie adaptată rapid pentru a permite introducerea sistemelor de contorizare netă virtuală (VNM), prin care condominiile se pot bucura de toate beneficiile panourilor fotovoltaice instalate pe acoperișul comun.

–             Rețelele de distribuție ar trebui extinse și modernizate, pentru a putea face față unei creșteri semnificative a electrificării gospodăriilor pe care o presupun cele patru scenarii de adoptare a pompelor de căldură propuse până în 2030.

–             Programele publice precum Casa Verde Clasic să fie ajustate astfel încât mai mulți beneficiari să poată utiliza în comun subvențiile pentru a investi în comun într-o pompă de căldură la scară mai mare, pentru etaj sau chiar pentru întreaga clădire.

Asociația Energy Policy Group (EPG) este un think-tank independent și non-profit, specializat în politici de energie și climă, analiză de piață și strategie energetică, fondat în 2014. EPG contribuie la realizarea unui sistem energetic avansat din punct de vedere tehnologic, sustenabil și acceptabil social. De asemenea, EPG promovează politici și măsuri de decarbonare pe termen lung în toate domeniile economice: energie, clădiri, transporturi, industrie, agricultură.