Cât de sănătoasa e apa de băut din România

Economica.net
27 05. 2014
apa_plata_minerala_baut_46597700

Statele membre ale UE se confruntã în continuarea cu problema nitraţilor din apele subterane, la mai bine de 10 ani de când Comisia Europeană a adoptat un Regulament privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole (91/676/CEE).

România este la mijlocul clasamentului în ceea ce priveşte concentraţia de nitraţi din apă. Potrivit unui raport al Comisiei Europene cu privire la punerea în aplicare a Directivei 91/676/CEE, 20% dintre punctele de prelevare a apei subterane din România au indicat proporţii de peste 25 de mg de nitraţi la litru. În UE-27, 14,4 % din staţiile de monitorizare a apelor subterane au înregistrat valori de peste 50 mg nitraţi la litru, iar 5,9 % au înregistrat valori între 40 şi 50 mg.

Ţările unde apa are cea mai micã cantitate de nitraţi

Cele mai scãzute concentraţii de nitraţi au fost identificate în Finlanda, Suedia, Letonia, Lituania şi Irlanda. Cele mai ridicate concentraţii se înregistreazã în Malta şi Germania.

Între diferitele tipuri de corpuri de apã subterane, cea mai bunã calitate a fost înregistrată în corpurile de apã închise, unde aproape 85 % din staţii au înregistrat valori mai mici de 25 mg nitraţi la litru.

Procentajul staţiilor care au înregistrat valori de peste 50 mg a fost mai mare pentru apa freaticã de la adâncimi de 5-15 m decât pentru corpurile de apã freatică de adâncime, deşi diferenţele dintre nivelurile înregistrate pentru apele subterane au fost mici.

 

Cum apar nitraţii în apă

În mod natural, în zonele neafectate de intervenţia umană,nitraţii se gãsesc în sol in cantităţi între 0-2,5 mg/L – conform EPA (United States Environmental Protection Agency), OMS (Organizatia Mondiala a Sănătăţii) şi IARC (International Agency for Research on Cancer). O depãşire a acestui prag indică faptul cã îngrãşãmintele folosite în agriculturã s-au dizolvat în apele ploilor şi zãpezilor ce se topesc şi au ajung în sursele de apã, iar de aici, în paharele tuturor.

Mai precis, nitraţii apar prin mineralizarea substanţelor organice azotoase provenite de la plante şi animale. O parte din aceste substanţe sunt absorbite de rădăcinile plantelor şi au rol de materie primă pentru sinteza proteinelor şi altor compusi cu azot. Aplicarea incorectă sau excesivă a îngrăşămintelor chimice, duce la surplus care contaminează pânza freatică, regãsindu-se în râuri, lacuri sau în apele subterane.

Ce efect au nitraţii asupra sănătăţii

Odată ingeraţi prin apă sau alimente contaminate, nitraţii se transformã în nitriţi în urma contactului cu microflora bacterianã a stomacului. Efectele ingerarii unei cantitati de nitraţi peste limita admisã pot fi: hipertensiune, disfuncţii ale sistemului circulator şi ale glandelor tiroide, cefalee, urticarii, intoxicaţie, cianoză severã, în timp, chiar şi unele tipuri de cancer.

Nou-născuţii sunt cei mai vulnerabili în ceea ce priveşte contaminarea cu nitraţi, deoarece flora lor microbacteriană nu este încă dezvoltată pentru a lupta cu aceştia. Pot apãrea astfel probleme gastrice, diaree infecţioasã, urticarii si iritaţii sau chiar methemoglobinemie, o afecţiune ce se manifestã întâi prin probleme respiratorii, ducând rapid la asfixiere.

Cum puteţi testa calitatea apei acasă

Îmbuteliatorul AQUA Carpatica oferã românilor interesaþi de calitatea apei pe care o consumã un test al purităţii apei, ce pot fi gãsite în lanţurile mari de magazine, la promoteri. Magazinele sunt: Carrefour, Cora, Auchan, Kaufland, Mega Image.

Testul este o bandã de hârtie care are în vârf un indicator sensibil tratat pentru recunoaşterea valorii nitraţilor din apă. El se introduce în apa testată (de adâncime – fântâni,  de suprafaţă – râuri, lacuri, izvoare, apã de robinet sau ape îmbuteliate) timp de douã secunde, se scoate, iar dupã 1 minut puteţi observa cum îşi schimbã culoarea. Comparaţi cu grila de culori de pe ambalaj şi observaţi în ce prag se încadreazã în ceea ce priveşte cantitatea de nitraţi. Ulterior, puteţi înscrie valoarea şi a aplicaţiei de Facebook ”Testul puritãţii„ sau pe siteul dedicat campaniei, alãturi de locul în care aţi fãcut testul şi tipul de apã testată. Fiecare test înregistrat contribuie la completarea hãrţii nitraţilor şi poate fi vizualizatã de oricine este interesat de curăţenia apelor pe care le consumă.