Cât de sănătoase sunt pâinea, lactatele și mezelurile din magazinele românești față de cele din celelalte state UE

Oferta magazinelor alimentare din 21 de state membre, printre care și România, a fost pusă, în perioada 2016–2023, sub lupa analiștilor JRC în încercarea de a afla modul și măsura în care producătorii din industria alimentară își modifică rețetele produselor preambalate pentru a le îmbunătăți profilul nutrițional.

Au fost vizate cinci categorii prioritare (cereale pentru micul dejun, produse de panificație/pâine, lactate proaspete și deserturi, preparate din carne/mezeluri și produse similare, precum și băuturi răcoritoare), iar principala concluzie a fost că optimizarea rețetelor este posibilă, dar mai ales necesară, în contextul în care există variații mari de la o țară la alta în ceea ce privește conținutul de nutrienți. Or, politicile de modificare a rețetelor (reformulare) menite să asigure alimente și băuturi mai sănătoase pentru consumatori sunt considerate printre cele mai eficiente acțiuni în raport cu costurile pentru reducerea dietei nesănătoase.

Totodată, JRC a constatat variații mari ale conținutului de nutrienți în cadrul aceleiași categorii, precum și faptul că, în unele cazuri, au fost aduse îmbunătățiri unui anumit nutrient (de exemplu, zaharurile totale) în același timp cu înrăutățirea altora (de exemplu, grăsimile, sarea).

Ce fel de cereale consumă românii față de alți europeni

Luând categoriile pe rând, conform studiului JRC, reiese că românii consumă cele mai dulci cereale pentru micul dejun, deși conținutul de zaharuri este în scădere. Mai exact, pentru cele 15 țări care au colectat date cel mai recent în perioada 2021–2022, conținutul mediu de zaharuri din aceste produse a fost de 16,7 g, variind de la 14,6 g în cerealele comercializate în Danemarca până la 19 g în cele din magazinele din România.

Totodată, România s-a evidențiat ca una dintre țările cu cele mai semnificative discrepanțe ale ofertei: de la opțiuni fără zahăr adăugat până la produse procesate de tip desert, care depășesc 58% conținut de zahăr. Totuși, țara cu cea mai largă varietate de cereale este Estonia, unde s-au identificat produse cu conținut între 0 și 68% zahăr, iar statul cu cea mai restrânsă varietate a fost Croația, unde cerealele au între zero și 33 de grame de zahăr la suta de grame de produs.

La nivelul UE, conținutul mediu de zaharuri totale per 100 g de produs pentru categoria de alimente cereale pentru micul dejun a fost, în toată perioada analizată, de 15,8 g, variind de la 10,5 g în Finlanda până la 25,1 g în Lituania.

„Există o tendință generală de scădere a conținutului de zaharuri totale în cerealele pentru micul dejun în majoritatea țărilor”, mai notează JRC, potrivit căruia 15 din cele 16 țări au redus conținutul de zaharuri totale între primul și ultimul moment de colectare a datelor. Cea mai mare scădere s-a înregistrat în Bulgaria (de la 26,2 g în 2020 la 17,1 g în 2022), iar cea mai mică scădere în Belgia (de la 18,2 g în 2018 la 17,5 g în 2022). În Danemarca, nivelul a rămas stabil, la 14,6 g, între anii 2020 și 2022.

Datele pentru România încep în anul 2016, moment în care conținutul mediu de zaharuri totale în cerealele pentru micul dejun se situa la valoarea de 18,0 g per 100 g de produs. În anul de referință 2022, valoarea medie a ajuns la 16,5 g per 100 g de produs. Așadar, deși România a înregistrat o scădere a mediei de la o colectare la alta (reducând zaharurile cu 1,5 g per 100 g între 2016 și 2022), în punctele finale de măsurare din 2021–2022 se situează totuși spre partea superioară a clasamentului european ca valoare medie absolută, atingând 19 g la ultima evaluare recentă detaliată.

Cât despre conținutul de grăsimi din cereale, studiul JRC indică faptul că per 100 g conținutul mediu este de 8,9 g, variind de la 3,8 g în Regatul Unit până la 10,8 g în Germania. În România, mediana se situează în jurul valorii de 5 g de grăsimi la 100 g de produs, fiind ușor sub media generală europeană a categoriei, care se situează la 8,9 g. Astfel, cantitatea de grăsimi din cerealele vândute în magazinele din România variază între 2,5 g per 100 g de produs până la 38 g.

În ceea ce privește trendul, în perioada analizată, producătorii au crescut cantitățile de grăsimi. Zece din cele 16 țări au crescut conținutul de grăsimi totale între primul și ultimul moment de colectare a datelor, cu cea mai mare creștere în Portugalia (de la 4,4 g în 2020 la 8,4 g în 2022), iar cea mai mică creștere în Estonia (de la 7,2 g în 2018 la 7,9 g în 2022). În România, ca și în Belgia și Irlanda, conținutul de grăsimi totale a rămas relativ stabil (aproximativ 9 g). O scădere a fost observată în Danemarca (de la 10,8 g în 2020 la 8,3 g în 2022), Franța (de la 8,3 g în 2008 la 7,0 g în 2018) și Austria (de la 9,6 g în 2016 la 9,1 g în 2022). O treime dintre țări (6 din 16) aveau mai puțin de 7 g de grăsimi la primele colectări de date. Pentru cele 15 țări care au colectat date cel mai recent în perioada 2021–2022, conținutul mediu de grăsimi a fost de 8,8 g, variind de la 7,9 g pentru Estonia până la 9,8 g pentru Slovenia.

Conținutul mediu de grăsimi saturate per 100 g de cereale pentru micul dejun este de 2,4 g la nivelul UE, variind de la 1 g în Regatul Unit până la 3 g în Germania, cu o tendință generală de creștere de-a lungul timpului. În România, mediana se situează la aproximativ 1,2 g de grăsimi saturate la 100 g de produs, fiind ușor sub media generală europeană. Variația standard pornește de la aproape 0 g și urcă până la aproximativ 8,4 g de grăsimi saturate per 100 g, valoarea maximă absolută înregistrată pe piața din România ajungând la 15 g de grăsimi saturate per 100 g de produs. De asemenea, în România conținutul este în ușoară scădere (de la 3,3 g în 2016 la 2,8 g în 2022).

Conținutul mediu de sare per 100 g de produs pentru categoria de alimente cereale pentru micul dejun este de 0,38 g, variind de la 0,22 g în Germania până la 0,71 g în Lituania. Țara cu cea mai largă distribuție este Ungaria (interval: 0,0–6,5 g, cu un IQR: 0,14 g–0,65 g), iar cea cu cea mai restrânsă distribuție este Irlanda (interval: 0–1,2 g, cu un IQR: 0,04 g–0,63 g). Datele JRC indică o tendință generală de scădere a conținutului de sare în cerealele pentru micul dejun, fapt identificat în 13 din cele 16 țări. Cea mai mare scădere s-a observat în Portugalia (de la 0,93 g în 2020 la 0,48 g în 2022), iar cea mai mică scădere în România (de la 0,52 g în 2016 la 0,49 g în 2022). În România, mediana se situează în jurul valorii de 0,25 g de sare la 100 g de produs, fiind un nivel moderat comparativ cu media europeană calculată în colectările recente (0,47 g).

Legat de conținutul mediu de fibre per 100 g de produs, acesta este de 7,8 g la nivelul UE, variind de la 5,1 g în Lituania până la 9,5 g în Danemarca și Finlanda. România are cea mai mare varietate, cu produse ce conțin 1,7 g și altele care au 49,7 g. Există o tendință generală de creștere a conținutului de fibre în cerealele pentru micul dejun, 12 din cele 16 țări crescând conținutul între primul și ultimul moment de colectare a datelor. În România, traiectoria a rămas relativ stabilă, cu o ușoară îmbunătățire a conținutului per total la finalul intervalului.

Ce ascunde eticheta lactatelor proaspete și a deserturilor

Potrivit studiului JRC, piața din România pentru lactate proaspete și deserturi este caracterizată de un conținut median de zahăr destul de redus (7,1 g/100 g) comparativ cu majoritatea statelor din vestul și nordul Europei, însă prezintă o plajă distinctă de deserturi puternic îndulcite, cu un conținut de 25–37 g zahăr/100 g.

La nivelul UE, media este de 11,0 g, variind de la 6,4 g în Croația până la 13,3 g în Belgia. Țara cu cea mai largă distribuție este Portugalia, unde se găsesc atât produse cu zero g, dar și cu 50,0 g. „Există o tendință generală de scădere a conținutului de zaharuri totale în lactatele proaspete și deserturi. Unsprezece din 15 țări au redus conținutul de zaharuri totale între primul și ultimul lor punct de colectare a datelor, cu cea mai mare scădere observată în Bulgaria (de la 12,5 g în 2020 la 8,3 g în 2022), iar cea mai mică scădere în Franța (de la 13,3 g în 2008 la 12,3 g în 2017)”, mai notează analiștii JRC. În România, cantitatea medie a scăzut cu aproximativ 2,1 g zaharuri / 100 g în perioada 2020–2022.

Totodată, aproximativ 50% din produsele lactate și deserturile proaspete analizate în România au un conținut moderat de grăsime, cuprins între 1,9 g și 3,9 g la 100 g, în contextul în care nivelul median al grăsimilor totale în produsele vândute local se situează la aproximativ 3,0 g / 100 g de produs. Este o valoare medie, aliniată cu majoritatea țărilor europene (cum ar fi Polonia, Austria, Germania sau Ungaria), media la nivelul UE fiind de 4,3 g, variind de la 1,7 g în Malta până la 6,4 g în Belgia și Estonia. De-a lungul timpului (2020–2022), România nu a înregistrat variații ale mediei de grăsime, deși trendul general este de creștere. Șapte din 15 țări au crescut conținutul de grăsimi totale între primul și ultimul lor punct de colectare a datelor, cea mai mare creștere fiind raportată în Ungaria (de la 1,2 g în 2018 la 3,8 g în 2022), iar cea mai mică creștere în Slovenia (de la 4,0 g în 2020 la 5,3 g în 2022).

Legat de grăsimile saturate, pe plan local, mediana se situează la aproximativ 1,8 g / 100 g de produs, adică în zona medie la nivel european (2,7 g), similară cu Germania, Bulgaria sau Italia. Aproximativ 50% din produsele analizate pe piața din România au un conținut moderat de grăsimi saturate, cuprins între 1,2 g și 2,5 g la 100 g. Însă, spre deosebire de evoluția grăsimilor totale (care au rămas constante), în cazul grăsimilor saturate se observă o tendință de creștere de aproximativ 0,5 g / 100 g între anii 2020 și 2022. La nivelul UE, media este de 2,7 g, variind de la 1 g în Malta până la 4 g în Estonia, tendința generală fiind de creștere a conținutului de grăsimi saturate în lactatele proaspete și deserturi.

Cât despre conținutul de sare din lactate și deserturi, 50% dintre produsele analizate din România au un conținut redus de sare, cuprins între 0,09 g și 0,14 g la 100 g, în contextul în care media UE este de 0,13 g, variind de la 0,10 g în Malta până la 0,18 g în Belgia. Totuși, cantitățile medii de sare din aceste produse au crescut în perioada 2020–2022 cu 0,03 g / 100 g, noua valoare, de 0,16 g/100 g, plasând România, în 2022, pe primul loc în Europa după conținutul mediu de sare din eșantionul de 14 țări care au colectat date în intervalul 2021–2023. România nu este însă un caz singular: zece din 15 țări au crescut conținutul de sare între primul și ultimul lor punct de colectare a datelor, cea mai mare creștere fiind observată în Slovenia (de la 0,11 g în 2020 la 0,15 g în 2022), iar cea mai mică creștere în Belgia (de la 0,15 g în 2018 la 0,16 g în 2022).

Nu în ultimul rând, din analiza JRC, 50% dintre produsele analizate din România au un conținut redus de fibre, cuprins între 0,0 g și 1,0 g per 100 g, iar trendul este ușor descendent (de la 0,62 g la 0,51 g/100 g între anii 2020 și 2022). La nivel european, conținutul mediu de fibre la 100 g de produs pentru categoria de produse alimentare formată din lactate proaspete și deserturi este de 0,5 g, variind de la 0,1 g în Ungaria până la 1,4 g în Estonia.

De asemenea, 50% dintre produsele analizate pe piața din România au un conținut proteic standard pentru lactate, concentrat strâns între 3,1 g și 4,0 g la 100 g. Mediana se situează la valoarea de aproximativ 3,4 g / 100 g de produs, valoare foarte apropiată de media europeană generală pentru această categorie, fiind similară cu țări precum Austria, Germania sau Polonia. În timp, cantitatea de proteine din lactate a crescut, aliniată cu tendința generală a piețelor din regiune, însă per ansamblu, datele arată că piața lactatelor proaspete din România menține un nucleu stabil de produse tradiționale (cu 3,4 g proteine), dar reflectă o dinamică de diversificare prin apariția sau extinderea gamei de produse cu conținut ridicat de proteine.

Cât de nutritive sunt mezelurile din magazinele românești

Mezelurile din piața românească se încadrează în caracteristicile de bază ale categoriei la nivel european: nivel redus de carbohidrați/zahăr (0,8 g/100 g), dar valori ridicate de grăsimi totale (20,5 g/100 g), grăsimi saturate (7,8 g/100 g) și un aport substanțial de sare (2,8 g/100 g), elemente compensate de un conținut proteic ridicat (19,0 g/100 g).

Mai exact, majoritatea mezelurilor din România au un conținut redus de zahăr, valori ușor mai ridicate întâlnindu-se în mod excepțional la produse cu sosuri/glazuri sau la produsele alternative vegetale. În plus, conținutul de zaharuri totale a rămas stabil pe plan local (0,7 g), ca și în alte patru state: Franța (1,1 g), Danemarca (0,8 g), Grecia și Italia (0,3 g). La nivelul UE, conținutul mediu de zaharuri totale la 100 g de produs pentru categoria preparatelor din carne și mezeluri este de 0,8 g, variind de la 0,3 g în Italia până la 1,1 g în Regatul Unit și Franța. Există însă o tendință generală de creștere a conținutului de zaharuri totale în preparatele din carne și mezeluri, șapte din 14 țări crescând conținutul de zaharuri totale între primul și al doilea an de raportare.

România se află în jumătatea superioară a clasamentului european, alături de țări precum Ungaria (24,2 g) și Finlanda (22,9 g), în ceea ce privește conținutul de grăsimi din mezeluri (20,0 g – 20,5 g / 100 g de produs), cantitatea medie menținându-se stabilă în timp.

Cât despre media conținutului de grăsimi saturate, aceasta este de circa 7,5 g – 7,8 g / 100 g de produs, aproape de media europeană a eșantionului, în timp ce conținutul mediu de sare (2,75 g – 2,80 g / 100 g de produs) ne plasează pe linia generală a Europei de Est și Sud (unde mediile depășesc frecvent pragul de 2,8 g/100 g), fiind departe de pragul mai redus obținut de țări precum Finlanda (2,09 g/100 g).

La fel ca în majoritatea țărilor, mezelurile tradiționale din carne din România nu conțin fibre. Cu toate acestea, media națională ușor pozitivă (0,4 g – 0,5 g / 100 g) este susținută de ingredientele funcționale (condimente, fibre vegetale adăugate pentru textură) și de produsele alternative vegetale. Cât despre proteine, conținutul mediu pe piața din România este ridicat, înregistrând o valoare stabilă de circa 18,5 g – 19,0 g / 100 g de produs. România se aliniează astfel la profilul european standard al categoriei (medie UE de 19,0 g proteine / 100 g).