Cât ne-a costat pesta porcină în 2025. Jumătate din bani au ajuns la Comtim, grup controlat de gigantul chinez WH Group

Pesta porcină a costat anul trecut România 71,2 milioane de lei doar dacă ne raportăm exclusiv la despăgubirile acordate proprietarilor de animale sacrificate, au declarat pentru Economica oficialii Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA).

Au fost uciși 95.245 de porci din 22 de exploatații comerciale și 266 de exploatații non-comerciale. Din această sumă Comisia Europeană va asigura 30%, după ce va emite o decizie în acest sens.

Astfel, despăgubirile acordate ca urmare a declarării în anul 2025 a focarelor de pestă porcină africană au fost finanțate de la bugetul de stat, urmând ca, după aprobarea de către Comisie a grantului acordat României pentru măsurile de urgență privind combaterea pestei porcine africane 2025, să se întocmească cererea de rembursare  a sumelor.

„Menţionăm că până la data prezentei, Comisia Europeană nu a emis o decizie de grant pentru finanţarea cheltuielilor aferente pestei porcine africane, prin urmare nu au fost solicitate la rambursare sumele plătite de la bugetul de stat”, ne-a mai transmis ANSVSA.

„Rata de cofinanţare este de 30%, existând o limitare de 125 de euro/cap de animal despăgubit”, mai explică ANSVSA.

În 2024, ANSVSA a acordat despăgubiri în valoare de 54,7 milioane de lei, adică cu 24% mai mici decât în 2025.

Cele mai afectate companii

Potrivit datelor ANSVSA, cele mai mari despăgubiri au ajuns la Comtim România, cel mai mare producător de carne de porc din România, parte a grupului chinez WH.

Comtim s-a confruntat cu pesta porcină în două dintre fermele sale, la Periam și Pădureni, ceea ce a dus la sacrificarea a aproximativ 51.500 de animale pentru care a primit despăgubiri în valoare de 34,9 milioane de lei, adică 49% din valoarea totală a despăgubirilor acordate în 2025.

Urmează SC Macro Suin S.A. din Costești, unul dintre cei mai mari producători de carne de porc din România, business controlat de antreprenorii Catalin Ene și Mihai Sorin Cîrstea, care a primit compensații de peste 7,6 milioane de lei pentru 19.985 de capete.

De asemenea, Zootehnica CIG, care exploatează o fermă mare în Satu Mare, a fost despăgubită pentru cei aproximativ 5.300 de porci sacrificați cu 4,5 milioane de lei, iar SC Suinprod Siret a primit 2,5 milioane de lei pentru 3.234 de porci.

Cine nu a primit despăgubiri. Al doilea cel mai mare producător din România este pe listă

Au fost însă și companii care, pentru că „nu au respectat condițiile de biosecuritate”, după cum spune ANSVSA, nu au primit despăgubiri deși au avut focar de PPA în exploatație. Într-un clasament al primelor cinci după numărul de animale sacrificate figurează SC Degaro S.R.L. Fântânele, Constanța, care a pierdut 50.931 de animale,  SC Eurospațial din Olt, care a pierdut 37.719 animale, SC Premium Porc Negreni, al doilea cel mai mare producător de carne de porc din România, care a pierdut 17.134 de capete, SC Recom SA din Brăila (1.809 capete) și Întreprindere Individuală Silghi Călin (443 de animale).

În cazul acestuia din urmă ANSVSA a constatat „nerespectarea legislației sanitare, a normelor de igienă și de biosecuritate.

Premium Porc a chemat ANSVSA în instanță

Potrivit Premium Porc, „în ianuarie 2025, după apariția unui focar de pestă porcină africană în ferma Premium Porc Group din Fântânele, Constanța, autoritățile sanitar-veterinare au efectuat un control oficial în urma căruia au concluzionat că  „nu au fost identificate probleme de biosecuritate și, astfel, nu s-au aplicat sancțiuni pentru nerespectarea regulilor sanitare. Deși autoritățile au dispus sacrificarea animalelor și au comunicat că despăgubirile vor fi plătite la valoarea de piață în termen de 90 de zile, plata a fost ulterior refuzată pe baza unei prevederi legale care nu se aplica în cazul societății noastre și care a fost între timp anulată definitiv de Înalta Curte”.

„De menționat este faptul că sancțiunile primite de societate și care fac baza motivației de neacordare a despăgubirilor, vizau alte aspecte operaționale și nu aveau legătură cu dreptul de acordare a despăgubirilor. În aceste condiții, considerăm că respingerea plății despăgubirilor nu are o bază legală solidă, motiv pentru care situația este contestată în instanță, mai explică reprezentanții companiei.

Cât despre situația PREMIUM PORC NEGRENI S.R.L.( Ferma Negreni, jud. Olt), producătorul spune că după apariția focarului de pestă porcină africană din martie 2025, autoritățile au evaluat inițial pagubele și au stabilit suma despăgubirilor, însă ulterior au refuzat plata, invocând existența unor sancțiuni contravenționale aplicate societății.

„Aceste sancțiuni au fost contestate în instanță. Totodată, aspectele menționate de autorități pentru neplata despăgubirilor nu au legătură directă cu focarul și nu există dovezi că ar fi fost încălcate norme de biosecuritate care să fi generat apariția focarului. Societatea a desfășurat în mod constant operațiuni de dezinfecție și protecție sanitară, conform procedurilor interne și cerințelor legale. De aceea, considerăm refuzul plății despăgubirilor nejustificat bazându-se pe interpretări discutabile și fără dovezi clare privind culpa societății. Situația este în prezent analizată de instanțele de judecată”, mai transmite compania.

Potrivit sursei citate, ambele societăți au implementat și aplicat planuri de biosecuritate conforme cu legislația națională și europeană, sub supravegherea medicilor veterinari și cu personal acreditat. În ambele situații, despăgubirile au fost refuzate în pofida documentației.

În prezent, litigiile privind anularea actelor administrative de respingere a despăgubirilor se află pe rolul instanțelor competente.

Care este acum situația PPA

Din datele ANSVSA, în data de 15.01.2026 mai erau active 22 focare de pesta porcină africană, dintre care 20 focare la nivelul gospodăriilor populaţiei şi două focare la nivelul exploatațiilor comerciale de porcine, iar la data de 19 februarie mai erau 23 de focare active în Alba, Bihor și Botoșani, Satu Mare, Sălaj, Maramureș, Giurgiu, Galați, Dolj, Cluj și Buzău.