Cât te costă să supravieţuieşti în România: ce spun românii despre veniturile şi cheltuielile lor

28 09. 2015
bani_5550338567322_56983700_23613300

Ceva mai mult de jumătate dintre gospodăriile de români au nevoie de cel puţin 2.000 lei pentru acoperirea cheltuielilor lunare, se arată într-o anchetă a Institutului Naţional de Statistică. Întrebaţi ce sumă le-ar fi necesară pentru a putea face faţă cheltuielilor curente, 33,4% dintre gospodării au declarat că nu pot trăi cu mai puţin de 1.001 lei, dar că 2.000 de lei ar fi suficienţi. În schimb, 28,7% dintre aceştia apreciază că ar avea nevoie de o sumă cuprinsă între 2.001 şi 3.000 de lei, iar 25,3% peste 3.000 de lei.

Doar 3,8% dintre cele peste 7,4 milioane de gospodării de români ar putea trăi, conform datelor statistice, cu până la 500 de lei pe lună. „În general, tendinţa este de creştere a ponderii gospodăriilor care consideră că au nevoie de un venit tot mai mare pentru a face faţă cheltuielilor”, se arată în cercetare.

Privind din perspectiva mediului de rezidenţă, se observă deosebiri majore între sumele pe care cetăţenii le consideră absolut necesare pentru a putea trăi. Dacă în mediul rural puţin peste 21% din gospodării se pot descurca cu până în 1.000 de lei pe lună, în mediul urban doar 6% din gospodării apreciază că pot face faţă cu asemenea venituri. Dintre gospodăriile urbane, 67% declară că ar avea nevoie  de sume pentru cheltuielile curente care depăşesc 2.000 lei lunar.

Venituri modeste, de până la 500 lei, sunt considerate necesare acoperirii cheltuielilor curente mai frecvent de către gospodăriile conduse de femei, de cele cu cap de gospodărie vârstnic, de cele cu statutul ocupaţional de agricultor, precum şi de gospodăriile care nu au în componenţă copii dependenţi. Oricum, ponderile acestor tipuri de gospodării se regăsesc în intervalul 4%-9%.

Veniturile, mai mici decât cheltuielile

Având în vedere faptul că, în medie, în trimestrul III 2014, o gospodărie avea venituri totale medii lunare de 2.495 lei, pentru mulţi dintre români cheltuielile curente depăşesc cu mult încasările. Mai exact, conform, anchetei INS, mai mult de o treime din gospodării (37,6%) au prezentat restanţe repetate la întreţinerea locuinţei, rate la împrumuturi, plata utilităţilor etc, cauzate în principal de situaţia financiară nesatisfăcătoare. 

Dintre plăţile pentru care s-au înregistrat restanţe în cursul anului 2014, cele mai frecvente cazuri au fost la energia electrică şi abonamentul radio (53,6% din gospodăriile cu restanţe), întreţinerea locuinţei (53,3%) şi abonamentul telefonic (32,2%). Ponderi reduse s-au înregistrat la restanţele pentru rate la împrumuturi (9,6%) şi chirie (1,5%), explicabil prin specificul acestor tipuri de plăţi care sancţionează mai sever nerespectarea termenelor de plată, precum şi prin frecvenţa redusă a gospodăriilor care plătesc chirie pentru locuinţă sau au de restituit împrumuturi.

Gospodăriile de şomeri (categorie de persoane active) se regăsesc în situaţia cea mai dificilă, ponderea celor care nu şi-au putut plăti la timp sumele datorate fiind de 66,3%, proporţie mai mare faţǎ de celelate categorii de gospodǎrii. Fenomenul restanţelor este de asemenea mai răspândit în cazul gospodăriilor cu copii şi mai ales al celor monoparentale (64,5%) sau în cazul gospodăriilor cu 3 şi mai mulţi copii în întreţinere (53,8%).

Bun platnic cu sacrificii

Aproape jumătate din gospodării (48,6%) afirmă că suportă cu dificultate sau cu mare dificultate cheltuielile curente ale vieţii, iar dacă se iau în considerare şi cele care declară o oarecare dificultate în acoperirea cheltuielilor de zi cu zi se ajunge la 86,2% din totalul gospodăriilor. Doar pentru aproape una din 7 gospodării cheltuielile curente nu pun probleme deosebite, acestea fiind depăşite destul de uşor, uşor sau chiar foarte uşor.

Printre tipurile de gospodării care fac faţă cu dificultate sau cu mare dificultate cheltuielilor curente se numără cele conduse de femei (58,6%) sau de persoane cu vârsta de 65 ani şi peste (54,0%), precum şi gospodăriile monoparentale cu copii în întreţinere (73,6%). De asemenea, se regăsesc în acestă situaţie 83,1% dintre gospodăriile al căror cap are statutul ocupaţional de şomer, 60,9% dintre cele conduse de un agricultor şi 52,3% din cele conduse de un pensionar.