Cât valorează business-ul Napolact pe care FrieslandCampina vrea să îl vândă către ungurii de la Bonafarm

Valoarea contabilă brută a activelor societății FrieslandCampina din România, proprietarul brandului Napolact, erau de  51 de milioane de euro la data de 30 iunie 2026, în scădere față 58 de milioane de euro la finele lui 2025, arată date ale companiei analizate de Economica.

Totodată, producătorul are și datorii asociate acestor active ce urmează a fi vândute î valoare de 24 de milioane de euro, față de 28 de milioane de euro în decembrie 2025, ceea ce ar presupune că activele nete contabile aferente afacerii din România sunt de aproximativ 27 de milioane de euro.

FrieslandCampină așteaptă acordul Comisiei pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEIS) pentru a putea vinde business-ul Napolact către compania ungurească Bonafarm, dar până la data de 30 iunie nu se primise niciun răspuns. Grupul nu a făcut însă referire la un moment în care această tranzacție s-ar putea finaliza și nici la valoarea tranzacției care este estimată la 76 de milioane de dolari americani de către EY,  una dintre cele mai mari firme de audit  la nivel global, cu 392.995 de angajaţi în peste 700 de birouri în 150 de ţări.

„Operațiunile din România sunt clasificate ca deținute în vederea vânzării. Pe parcursul anului 2025, FrieslandCampina a ajuns la un acord cu Bonafarm Group privind vânzarea operațiunilor sale din România. Prin urmare, activele și datoriile aferente FrieslandCampina România S.A. au fost clasificate ca deținute în vederea vânzării la 31 decembrie 2025. Tranzacția este supusă aprobării autorităților de reglementare, aprobare care nu a fost obținută până la 30 iunie 2026.”, se menționează în raportul analizat.

Producătorul nu și-a publicat rezultatele financiare din România aferente exercițiului financiar 2025, ultimele date, din 2024, indicând afaceri de 588,8 milioane de lei și pierderi de 29,4 milioane de lei. Compania a generat pierderi și în 2023 ( minus 235.881 lei).

Vânzări în scădere din cauza prețurilor

Veniturile grupului FrieslandCampina din prima jumătate a anului 2026 au fost de peste 6,8 miliarde de euro,  stabile în comparație cu prima jumătate a anului 2025, pe fondul creșterii produselor cu valoare adăugată mai mare și contribuției celor două business-uri integrate de companie, Milcobel și Wisconsin Whey Protein, care au compensat parțial impactul negativ al prețurilor mai scăzute la produsele lactate de bază, și efectele de schimb valutar, potrivit ultimului raport al companiei.

Cât despre diferența dintre venituri și cheltuieli, profitul operațional a scăzut la 269 de milioane de euro, comparativ cu 363 de milioane de euro în prima jumătate a anului 2025. Și aceasta întrucât oferta ridicată de lapte la nivel global și, în special, prețurile mai scăzute la produsele lactate de bază au pus sub presiune portofoliul de mărfuri lactate.

Acest lucru a fost compensat parțial de dezvoltarea puternică a piețelor de proteine, creșterea produselor cu valoare adăugată mai mare și reducerile de costuri obținute prin programul de îmbunătățire, standardizare și centralizare. Rezultatul net a fost de 138 de milioane de euro față de 230 de milioane de euro un an în urmă.

Rezultatele din Europa sunt însă pozitive din perspectiva consumului, nu și a veniturilor însă. Mai exact, compania a înregistrat venituri de 764 de milioane de euro, cu 3% mai mici decât în perioada similară a anului trecut, deși volumele vândute au fost în creștere.  „În prima jumătate a anului 2026, Europa a înregistrat o creștere puternică a volumului de vânzări în comparație cu prima jumătate a anului 2025. Cu toate acestea, venitul a scăzut din cauza presiunilor asupra prețurilor în anumite categorii și piețe”, explică FrieslandCampina.

Totodată, profitul operațional s-a îmbunătățit în comparație cu prima jumătate a anului 2025 cu 13,9%, până la 41 de milioane de euro,  fiind susținut de creșterea volumului, un mix optimizat de produse și eficientizarea în continuare a organizației. Majoritatea brandurilor prioritare au câștigat cotă de piață.

„Prima jumătate a anului 2026 a fost marcată de un dezechilibru accentuat pe piața lactatelor. Oferta globală de lapte a fost ridicată, în timp ce cererea pentru produsele lactate de bază (mărfuri) a fost scăzută. Acest lucru a pus presiune pe prețuri, marje și pe rezultatul nostru. În Europa de Nord-Vest, oferta de lapte a depășit, de asemenea, capacitatea disponibilă de procesare, limitându-ne abilitatea de a procesa volume suplimentare în produse cu cea mai mare valoare adăugată posibilă. În același timp, am observat evoluții pozitive. Volumele de vânzări au crescut pe aproape toate piețele și am beneficiat de tendința pozitivă privind consumul de proteine. Orientarea noastră către produse cu valoare adăugată mai mare, controlul costurilor și execuția comercială au dat, de asemenea, roade. Rezultatele îmbunătățite din grupurile de afaceri din Europa, Asia, Ingredients și Orientul Mijlociu, Pakistan & Africa subliniază justețea acestor alegeri”, a mai anunțat producătorul.

Investiții masive în unele fabrici

În timp ce în România a dezinvestit, producătorul și-a bugetat investiții de peste 90 de milioane de euro pentru modernizări tehnologice în Bedum, Veghel și Workum (Olanda), urmare a  cererii în creștere pentru ingrediente proteice. În Lochem (Olanda), capacitatea a fost extinsă cu noi linii de producție pentru unt, iar în Leeuwarden (Olanda), producția a fost oprită în partea de nord a unității.

FrieslandCampina estimează o creștere suplimentară a volumului în a doua jumătate a anului 2026, în special în segmentele de lactate cu valoare adăugată mai mare, susținută de o piață favorabilă pentru proteinele de înaltă calitate. Se preconizează că rezultatul din a doua jumătate a anului 2026 va fi mai ridicat decât cel din a doua jumătate a anului 2025. Deși piețele de produse lactate de bază par să se stabilizeze, marjele și rezultatele rămân sensibile la evoluțiile cererii și ofertei, inclusiv la potențialele efecte ale condițiilor meteorologice extreme asupra producției de lapte și piețelor de mărfuri lactate, la volatilitatea prețurilor, tensiunile geopolitice, efectele de schimb valutar și evoluțiile privind reglementările.

Citește și: