Cătălin Drulă consideră că nici autostrăzile, nici șoselele modernizate nu ne pot scăpa de teribiliști și agresivitate în trafic: „E nevoie de poliție”

Într-un mesaj postat pe Facebook, ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă a explicat că „România a avut și are multe, mult prea multe, drumuri presărate de cruci. Este imaginea pe care le-am desenat-o cu pixul pe hârtie celor de la Comisie când m-am luptat pentru finanțarea A7 prin PNRR. Mulți își amintesc că și DN3A București-Fetești și DN22C Cernavodă-Constanța erau drumuri ale morții în anii 2000, până s-a construit autostrada A2. Și DN7 între Sibiu și Deva era un drum al crucilor. Până s-a construit autostrada A1 Sibiu-Deva.

Autostrăzile și drumurile expres sunt o parte esențială în îmbunătățirea siguranței rutiere și pentru a scăpa de recordul negru pe care îl deține România la victime. Cealaltă parte este respectarea regulilor de circulație, respectul pentru viață, și aici acțiunea Poliției directă și prin mijloace automate este esențială”.

Sistem 2+1 pentru DN2

Ministrul consideră că deși A7 Ploiești-Buzău-Focșani-Bacău-Pașcani este în licitație pe primul sector (A3-Buzău) și urmează în lunile ce vin celelalte licitații, CNAIR trebuie să urgenteze implementarea soluției de regim de circulație 2+1 „care, dacă este făcută cum trebuie, reprezintă o mare îmbunătățire a siguranței drumului”.

Totuși, Cătălin Drulă avertizează că un drum 2+1 are capacitatea mai mică decât un drum ca DN2 care deși în acte este 1+1 este folosit în realitate în regim 2+2. „Deci va trebui ca toți să acceptăm că în anumite ore de vârf vor fi întârzieri (ambuteiaje) acolo unde nu sunt în prezent. Dar câștigăm siguranță și vieți salvate. Și asta numai până când e gata A7 care ne va scăpa definitiv de acest coșmar”.

În plus, conversia DN2 în 2+1 trebuie făcută ca la carte și cu cap și atenții la detalii. „Am cerut companiei de drumuri să elaboreze un normativ inspirat din modelul suedez. Asta înseamnă, printre altele, separator median între sensuri care să prevină intrarea pe contrasens (și accidentele frontale), benzi ușor mai înguste pe sensul cu două benzi pentru a lăsa o bandă mai lată pe sensul cu o bandă (astfel ca în caz de avarie, un vehicul ramas în pană să poată fi ocolit), zone de tranziție de la 2+1 la 1+2 corect semnalizate și trasate, integrarea intersecțiilor la nivel (cu viraje la stânga) de pe DN2 în zonele de tranziție”, a explicat ministrul Transporturilor.

Cătălin Drulă susține și că o conversie în 2+1 „nu se poate realiza peste noapte («cu o găleată de vopsea»). E nevoie de o proiectare atentă a detaliilor (spre exemplu, pe zona existentă de pe DN2, experimentală există câteva chestiuni de siguranță care pot fi îmbunatățite). E nevoie de separare mediană și de corecții ale pantelor transversale astfel încât vârful de pantă (acolo unde scurgerile de ape se fac către ambele laterale) să fie între noile sensuri de circulație. Trebuie făcută implementarea noului sistem împreună cu așternerea de noi covoare asfaltice. Trebuie regândită zona din interiorul localităților astfel încât acostamentul să nu mai fie folosit pentru circulație”.

Pentru realizarea celor menționate e însă nevoie de finanțare adecvată. Nu este un proiect fără costuri. „Am investit mult în drumuri în acest an, dar nevoile sunt și mai mari. De aceea cerem o suplimentare a sumelor pentru CNAIR, la rectificare. Toate aceste precondiții înseamnă că nu se va face de pe azi pe mâine această conversie. Am cerut conducerii CNAIR un calendar accelerat și bine gândit al etapelor de implementare astfel ca în 2022 să introducă pe zone extinse sistemul 2+1”, a continuat ministrul.

În final, oficialul notează însă că „nici sistemul 2+1, nici autostrăzile noi, nu ne vor salva de șoferi teribiliști, de agresivitate în trafic și de încălcarea regulilor. E nevoie și de poliție și Ministerul de Interne pentru a aduce ordinea pe șoselele României”.