Câte trenuri noi vom avea în România până anul viitor şi ce spune despre metroul din Bucureşti şeful Autorităţii pentru Reformă Feroviară (ARF)

„Astăzi aş vrea să vă vorbesc despre altceva, despre viziunea ARF, despre ceea ce vrem să facem la ARF, o viziune în centrul căreia vrem să se găsească călătorul. De când sunt preşedinte la ARF – şi au trecut câteva luni – am avut multe discuţii cu entităţile implicate, entităţile feroviare, din minister şi nu numai. Şi vă spun sincer: am discutat despre salarii, salariaţi, TUI, energie, motorină, sindicate, dar niciodată despre călători, şi acest lucru mi-a lăsat un gust amar, pentru că, până la urmă, călătorul, cel care plăteşte biletul atât cât i se cere – că-i mult, e puţin, atât i se cere, atât plăteşte – nu cere foarte mult, nu are pretenţii mari, vrea doar câteva lucruri. Vrea să ştie dacă trenul pleacă la data stabilită, pentru că citeşte în presă diverse declaraţii că se opresc trenurile în România, dacă trenul ajunge la timp, că şi-a programat o întâlnire la destinaţie, vrea să folosească toaleta eventual şi vrea chiar să o folosească în condiţii normale, vrea să aibă climatizare vara, ceva căldură iarna şi cred că cam atât. Şi pentru aceşti oameni care revin, plătesc biletul, noi trebuie să fim preocupaţi să le oferim minimumul de condiţii. Nu aş vrea să mă înţelegeţi greşit, cele enumerate de mine nu se întâmplă la toţi operatorii. Nu aş vrea să mă înţelegeţi greşit că generalizez, de aceea sunt foarte atent să spun: la unii dintre ei şi uneori. Dar aşa se întâmplă şi ştim cu toţii lucrurile acestea”, a afirmat Barbu, scrie Agerpres.

Potrivit acestuia, pe calea ferată sunt în jur de 50 de milioane de călătorii pe an, pe 10.500 de kilometri de cale dublă, în comparaţie cu Metrorex, care înregistrează 185 milioane de călătorii pe an, pe 73 kilometri de cale dublă.

„Ştim cu toţii că în România sunt în jur de 50 de milioane de călătorii pe calea ferată. Aş vrea să vă dau câteva date comparative. La Metrorex sunt 185 de milioane de călătorii pe an în comparaţie cu 50 de milioane, pe 73 de kilometri de cale dublă, şi la CFR (Călători – n. r.) avem 10.500 de kilometri de cale dublă. Metroul nostru se compară cu orice metrou de oriunde – şi cred că aţi folosit metroul în multe ţări europene. Cu trenurile nu ne putem mândri. De aceea spuneam că preocuparea noastră ar trebui pentru mandatul acesta să fie să investim în reabilitarea căii ferate, să investim în flotă feroviară nouă, ceea ce facem noi la ARF. Până anul viitor vor fi în România 140 de trenuri noi. E mult, e puţin, atât se poate. Am vrea să circule cu 160 de km la oră, că aşa ar trebui. Din păcate, avem multe zone cu restricţii, din mai multe motive. Dacă toate ar fi din motive de reabilitare a căii ferate, le-am înţelege, dar sunt şi multe alte motive”, a arătat el.

Mihai Barbu a subliniat că trenurile noi vor putea circula doar pe 38% din reţeaua feroviară, pentru că atâta este electrificată, în timp ce restul de 62% va putea fi tranzitată doar de trenuri pe hidrogen, pe baterii sau rulate.

„Să ştiţi că ceea ce cumpără ARF, statul român de fapt, cumpără pentru 38% din reţeaua feroviară din România, care este electrificată. 62% este neelectrificată. Şi iarăşi revin şi spun că trebuie, împreună cu colegii de la CFR SA, să facem mai mult, să ne preocupăm mai mult, dar cu siguranţă nici ei nu vor putea face singuri. Ar trebui un sprijin total al industriei feroviare din România, nu numai al celor de la CFR SA, al producătorilor, furnizorilor, comercianţilor, dar bineînţeles că e nevoie să aibă bani, altfel nu se poate. Eu cred că în perioada următoare vor fi bani să reabilităm calea ferată în România, să electrificăm cât mai mult, să cumpărăm trenuri noi, dar totuşi rămânem cu 62% din reţeaua feroviară din România pentru care nu vom avea trenuri noi. Aici nu avem multe variante, doar câteva – hidrogen, baterii sau rulate, aşa cum au toţi privaţii”, a transmis şeful ARF.

Unii dintre operatorii privaţi, a continuat Barbu, au trenuri foarte bune, confortabile, iar acest lucru ar trebui să se întâmple şi la CFR Călători.

„Dacă aţi mers cu trenurile de la operatorii privaţi, sunt convins că aţi văzut că unii dintre ei au trenuri foarte bune, foarte confortabile, trenuri frumoase. Şi sunt convins că şi la operatorul de stat se poate întâmpla acest lucru, pentru că trebuie să nu mai mergem cu o locomotivă cu un vagon, să ne facem de râs şi să consumăm enorm, să poluăm, să aglomerăm în România şi să mergem în condiţiile în care mergem – şi le ştiţi şi dumneavoastră foarte bine. În mare, să ştiţi că aceasta e viziunea ARF pentru perioada următoare. Vrem să fie călătorul pe primul loc şi pentru asta trebuie să aducem trenuri noi, trebuie să mărim viteza de rulare pe calea ferată în România şi, bineînţeles, acolo unde încă nu este electrificat, să găsim soluţii alternative, în aşa fel ca şi acolo să fie trenuri moderne pentru toţi călătorii noştri, cum vă spuneam, în jur de 50 de milioane de călătorii pe an şi în jur de un milion de călători unici. Mi-aş dori să ne uităm şi la călători, nu numai la angajaţii de la CFR, pentru că să ştiţi că fără călători nu putem merge mai departe”, a atenţionat preşedintele ARF.

Zilele Feroviare 2025 au revenit pe 14 şi 15 octombrie la Bucureşti, reunind principalii actori din domeniul transportului pe şină, respectiv autorităţi, companii de top, experţi şi parteneri strategici.

Potrivit organizatorilor, conferinţa, aflată la cea de-a XX-a ediţie, reuneşte voci influente care definesc prezentul şi viitorul transportului feroviar.

Summit-ul Zilele Feroviare este cea mai mare şi mai relevantă conferinţă şi expoziţie feroviară din România, sute de profesionişti şi lideri de piaţă în domeniu participând în fiecare an la evenimentul cu tradiţie şi rezonanţă în industria românească.