Câți bani a dat de fapt România Ucrainei și care este impactul real asupra bugetului nostru. Raport oficial

În urma solicitării adresate Consiliului Fiscal privind impactul ajutoarelor acordate de România Ucrainei și Republicii Moldova asupra bugetului public și situației economice a României de către europarlamentarul Gheorghe Piperea, Consiliul Fiscal a întocvmit un raport despre banii dați de România Ucrainei și despre adevăratele cauze ale creșterii deficitului bugetar.

Raportul are la bază date AMECO, ale Institutului de economie mondială de la Kiel și documente NATO. Datele utilizate de Institutul de economie mondială din Kiel se bizuie pe date comunicate de autoritățile naționale.

Nota de informare a Parlamentului European subliniază că o parte semnificativă din sprijinul acordat Ucrainei a fost acoperită din bugetul UE.

Astfel, sprijinul militar, umanitar și financiar al României pentru Ucraina, în perioada februarie 2022 – iunie 2025 se ridică la 1,5 miliarde de euro, respectiv 0,6% din PIB-ul anului 2021, arată Consiliul Fiscal într-un răspuns adresat europarlamentarului Gheorghe Piperea. În concluzie, media anuală alocată de România Ucrainei sub formă de ajutor a fost cifrată la 0,2% din PIB în fiecare dintre cei 3,5 ani.

Este de subliniat că în 2021, anul premergător invaziei Rusiei în Ucraina, deficitul bugetar al României a fost de 7,1% din PIB (metodologie ESA 2010).

Analizele Consiliului Fiscal, pornind de la date interne și externe, inclusiv de la Consiliul UE și Comisia Europeană, arată că derapajul bugetar foarte mare din ultimii ani este cauzat esențialmente de programări financiare inadecvate, decizii suboptime de politică fiscal-bugetară și ignorarea necesității vitale de a crește veniturile fiscale.

Consiliul fiscal arată că trebuie să se facă distincție între impactul asupra bugetului public al unor ajutoare acordate în exterior și impactul războiului asupra economiilor țărilor membre ale UE. Acest impact privește inflația, încetinirea creșterii economice, explozia prețului la energie, dereglarea pieței de cereale, perturbări pe piețele financiare, realocări de resurse intersectoriale, investiții publice și private, aversiunea față de risc, fluxuri comerciale, etc.

Astfel, datele privind cheltuielile de apărare ale României sunt disponibile și în documentele NATO, ca și în baza de date a Eurostat. Spre exemplu, conform Raportului Secretarului General al NATO pe anul 2024, România a efectuat cheltuieli cu apărarea de 2% din PIB în 2020, 1,85% din PIB în 2021, 1,75% din PIB în 2022, 1,6% din PIB în 2023, respectiv de 2,3% din PIB în 2024.

Pe subcategorii, principalele cheltuieli sunt cele cu personalul (între 50 și 55% din totalul cheltuielilor cu apărarea) și cu echipamentele. În perioada 2020-2024, cele două subcategorii au reprezentat în medie 79,8% din totalul cheltuielilor de apărare.

România este în procedura de deficit excesiv din anul 2020 

Referitor la dimensiunea deficitului bugetar, trebuie precizat că România este în procedura de deficit excesiv din 3 aprilie 2020. Deficitul bugetar, în termeni ESA, a fost de 4,3% din PIB în 2019 (cel mai ridicat în rândul statelor membre ale Uniunii Europene (UE)), depășind cu 1,3 puncte procentuale (pp) limita prevăzută de brațul corectiv al Pactului de Stabilitate și Creștere, de 3% din PIB.

În 2020, anul declanșării pandemiei Covid-19, pe fondul restricțiilor economice, sociale și de mobilitate, precum și al sprijinului acordat gospodăriilor și firmelor, deficitul bugetar a atins 9,2% din PIB. În anul 2021, în condițiile relaxării graduale a restricțiilor impuse de pandemie și redresării unor venituri bugetare, deficitul bugetar a coborât la 7,1% din PIB.

În 2022, anul invaziei Rusiei în Ucraina și pe fondul efectelor unor șocuri multiple (criza energetică, tranziția spre energia verde, dereglarea lanțurilor de producție și aprovizionare, tensiuni geopolitice), deficitul bugetar s-a redus totuși la 6,4% din PIB (metodologie ESA 2010).

Această evoluție aparent surprinzătoare a fost determinată de creșterea substanțială a  veniturilor bugetare nominale, datorită inflației mult crescute („inflația surpriză”) și încasărilor suplimentare din suprataxarea producătorilor de energie electrică și gaze naturale, contrabalansată numai parțial de suplimentarea cheltuielilor bugetare, în special a celor cu asistența socială, dobânzi, alte transferuri, bunuri și servicii.

Indexarea salariilor din domeniul public și schemele de compensare a prețului la energie sunt principalele cauze ale adâncirii deficitului bugetar

Începând cu anul 2023 s-a consemnat o inversare a tendinței de consolidare bugetară, deficitul bugetar, în termeni ESA, majorându-se la 6,6% din PIB, al treilea cel mai ridicat nivel din rândul statelor membre ale UE. Creșterea de 0,2 pp din PIB față de anul precedent a fost determinată de adoptarea unor măsuri de indexare a salariilor din sectorul public, acordate pe fondul declanșării unor conflicte de muncă, precum și de schemele de compensare a prețurilor în sectorul energetic.

Concomitent, pe partea de venituri, decelerarea creșterii economice s-a reflectat în încasările bugetare. Creștere masivă a deficitului bugetar în anul 2024 În 2024, deficitul bugetar a crescut masiv la 9,3% din PIB (cel mai mare din UE) în condițiile unui ritm mult mai ridicat de creștere a cheltuielilor bugetare comparativ cu veniturile bugetare.

Astfel, adâncirea deficitului bugetar cu 2,7 pp din PIB față de anul precedent a fost rezultatul majorării veniturilor cu aproape 0,2 pp din PIB, în timp ce cheltuielile au crescut cu 2,9 pp din PIB. Pe partea de cheltuieli, cele mai ridicate creșteri s-au înregistrat la nivelul cheltuielilor de personal (+1,1 pp din PIB) și cu asistența socială (+1,1 pp din PIB). Aceste evoluții au fost determinate în principal de majorările discreționare de salarii din sistemul public, de procesul de indexare și de recalculare a pensiilor și de schema de compensare a prețurilor din sectorul energetic.

România a avut în 2024 un nivel al veniturilor bugetare de 34,1% din PIB, comparativ cu o medie UE de circa 46% din PIB, și un nivel al veniturilor fiscale de 28,5% din PIB, al doilea cel mai scăzut nivel între statele membre ale UE, față de o medie de 40,1% în UE. 

Privind deficitele bugetare foarte mari din perioada 2019-2024, Consiliul Fiscal a avertizat în mod constant (prin rapoarte anuale, opinii referitoare la proiectele de buget și rectificări de buget, alte analize) că acestea au creat o mare vulnerabilitate pentru economia românească.