Câți bani a pierdut, în medie, un român în fraude pe internet, în 2024. La nivel global, pagubele depășesc 1.000 de miliarde de dolari

Adaugă-ne ca sursă preferată

La nivel mondial numai în 2024 au dispărut din conturile victimelor 1,03 trilioane de dolari, potrivit unui raport realizat de Global Anti Scam Alliance (GASA). În timp ce pierderea medie estimată pe victimă a fost cea mai mare în țări mai bogate precum Statele Unite (3.520 de dolari pe victimă) și Danemarca (3.067 de dolari), în România, oamenii au pierdut, în medie, 512 dolari per capita, la egalitate cu Italia și peste Polonia (440 de dolari) sau Belgia (381 de dolari).

Potrivit GASA, țările în curs de dezvoltare economică se confruntă cu un impact mai mare. Pakistanul a pierdut 4,2 % din PIB din cauza înșelătoriilor, în timp ce Kenya și Africa de Sud au pierdut 3,6 % și, respectiv, 3,4 %. Prin comparație, în Franța și Germania, pierderile pe țară s-au situat în jurul valorii de 0,2% din PIB.

În pofida acestor pierderi uriașe, doar 4% dintre păgubiți spun că au reușit să își recupereze pierderea, 22% nici măcar nu au încercat, în timp ce 59% spun că au încercat dar fără succes și 70% nici măcar nu au raportat frauda către poliție. Mai mult, o parte dintre aceștia au căzut victime din nou. În România, procentul se ridică la 15%, unul dintre cele mai scăzute dintre țările analizate. Oamenii din Belgia, Malaezia și Tailanda sunt printre cei care au cel mai mare risc de a deveni victime în mod repetat.

Aproape jumătate din populația lumii se confruntă cu o tentativă de fraudă cel puțin o dată pe săptămână. Cele mai populare canale de comunicare alese de atacatori sunt prin text/mesaje SMS, urmate foarte îndeaproape de apeluri telefonice, în peste 60% din cazuri. Alte metode de contact sunt prin e-mail, aplicații de mesagerie instant, postări pe social media, publicitate digitală și marketplace-uri online. Autorii mai notează că aproape jumătate din toate escrocheriile au loc la mai puțin de o zi după contact și doar 3% la mai mult de un an de zile.

Fraudele de achiziții și investițiile false sunt printre cele mai utilizate forme prin care hakerii sustrag bani. Urmează furtul de identitate, prezentarea de job-uri și acte de caritate.

Raportul a luat în considerare răspunsurile a peste 58.000 de respondenți din 42 de țări, inclusiv România.