Câţi bani vor să împrumute Finanţele în ianuarie

Suma programată pentru luna ianuarie este mai mare faţă de cea estimată pentru luna decembrie, de 3,1 miliarde lei, însă aproape la jumătate faţă de titlurile vândute, de 8,06 miliarde lei.

În acelaşi timp, suma programată pentru luna ianuarie este cu puţin peste cea estimată în aceeaşi lună din acest an, de 4,5 miliarde lei. În prima lună a acestui an, statul a împrumutat 9,9 miliarde de lei.

Trezoreria a programt pentru luna ianuarie să emită certificate de trezorerie pe 6 luni (300 milioane lei), pe un an (1 miliard de lei), precum şi obligaţiuni de doi ani şi, respectiv, trei ani (de câte 800 milioane lei), pe patru ani (600 milioane lei). Alte operaţiuni vor fi pentru vânzare de obligaţiuni cu maturitate de 5 şi, respectiv, de 10 ani, de 500 milioane lei şi, respectiv, de 600 milioane lei.

Primele licitaţii pentru vânzarea de titluri de anul viitor vor fi organizate pe 7 ianuarie, când Finanţele au programat o licitaţie pentru certificate de trezorerie la un an (500 milioane lei) şi o operaţiune pentru vânzare de obligaţiuni pe doi ani (800 milioane lei).

În luna ianuarie ajung la scadenţă două emisiuni de certificate de trezorerie în valoare cumulată de 5,835 miliarde lei.

Finanţele au împrumutat în acest an 58,17 miliarde lei prin vânzare de titluri pe piaţa internă, cu 13% peste valoarea împrumutată în 2011. Tot de pe piaţa internă, Trezoreria a reuşit să atragă în acest an 763,3 milioane euro, în scădere faţă de suma împrumutată în anul precedent, de 1,4 miliarde euro.

În schimb, la aceste sume se adaugă împrumuturile de pe pieţele externe, emisiuni în valoare de 2,25 miliarde euro şi 2,25 miliarde dolari (circa 1,7 miliarde euro). Finanţările în valută au crescut cu 62% în acest an, la peste 4,7 miliarde euro (3,01 miliarde euro şi 2,25 miliarde dolari).

Randamentele au scăzut treptat de la începutul anului până în aprilie, pe fondul reducerii ratei dobânzii de politică monetară de către BNR, iar Finanţele şi-au asigurat în acea perioadă un surplus de lichiditate confortabil.

Acest trend s-a oprit însă în luna mai, când BNR a decis să întrerupă ciclul de tăieri de dobândă din cauza schimbărilor politice din România, care s-au suprapus pe intensificarea temerilor investitorilor cu privire la viitorul zonei euro.

Creşterea costurilor de finanţare a fost stopată abia în urmă cu două săptămâni, investitorii fiind atraşi de randamentele peste ţările din regiune.

În ultima licitaţie din acest an, Trezoreria a atras 3,4 miliarde de lei prin obligaţiuni pe trei ani, la un randament de 6,14% pe an, în scădere faţă de cel acceptat la precedenta operaţiune, de 6,61% pe an. Valoarea indicativă o operaţiunii era de 300 milioane lei, iar cererea s-a ridicat la 5,9 miliarde lei.

România are în derulare un acord de tip preventiv cu FMI în valoare de 3,6 miliarde euro, completat de o înţelegere similară cu Comisia Europeană pentru foduri disponibile de 1,4 miliarde euro. România nu a accesat fonduri prin acest acord, care urmează să se încheie în primăvara anului viitor.