Câţi nemţi cred că Grecia ar trebui să rămână în zona euro

Rezultatele poll-ului subliniază problemele interne ale guvernului german, cancelarul Angela Merkel fiind prins între presiunile din ţară de a înceta să finanţeze statele din sudul zonei euro şi solicitărilor venite de la lideri din interiorul şi din afara Europei de a accepta noi eforturi de soluţionare a crizei, precum prelungirea termenelor acordate Greciei pentru echilibrarea bugetului sau creşterea ajutorului financiar pentru statul elen.

Poziţia negativă a germanilor faţă de statul elen contrastează cu opiniile exprimate de italieni şi spanioli, care se arată mult mai reticenţi în privinţa excluderii Greciei din zona euro, notează Financial Times.

Liderii europeni trebuie să decidă în următoarele săptămâni dacă vor continua finanţarea internaţională a Greciei. Guvernul elen va solicita cel mai probabil amânarea cu doi ani a ţintelor fiscale, pe fondul recesiunii profunde şi întârzierilor din programul de privatizare. O misiune de inspectori din partea Uniunii Europene, Fondului Monetar Internaţional şi Băncii Centrale Europene vor întocmi un raport din care trebuie să reiasă progresele realizate de Atena în implementarea programului fiscal şi economic convenit cu creditorii externi şi dacă statul îşi mai poate respecta angajamentele.

Citeste si: Ce ar însemna un „Grexit” pentru germani?

Mai mulţi oficiali consideră că programul convenit în februarie cu Grecia este deja în derapaj cu până la 20 miliarde euro în privinţa ţintelor fiscale.

Instituţiile financiare internaţionale vor hotărî dacă Grecia va primi în luna octombrie următoarea tranşă, de 30 miliarde euro, din finanţarea externă. Tranşa era programată iniţial pentru luna iunie, însă tensiunile politice din preajma alegerilor din această vară au condus la amânarea misiunii de evaluare.

Sondajul FT/Harris a inclus 1.000 de persoane adulte din Germania, Italia, Spania, Franţa şi Marea Britanie. Rezultatele interviurilor subliniază divergenţe semnificative între statele din nordul Europei şi cele din sud în privinţa crizei datoriilor de stat, iar Grecia este cea mai „fierbinte” problemă.

Numai 26% dintre germani consideră că Grecia „îşi va plăti vreodată împrumuturile”, faţă de 77% în cazul italienilor, respectiv 57% din partea spaniolilor.

Totodată, aproape jumătate dintre germani nu cred că Grecia va reuşi vreodată să-şi reformeze economia suficient astfel încât să nu mai aibă nevoie de ajutor internaţional. Pe de altă parte, 88% dintre italieni şi 70% dintre spanioli sunt „oarecum încrezători” în această perspectivă.

În Franţa, 32% dintre erspondenţi consideră că Grecia ar trebui să părăsească zona euro, faţă de 54% în cazul germanilor. Numai 27% dintre germani cred că Grecia ar trebui să rămână în zona euro.

Procentajul francezilor care consideră că Grecia nu ar trebui să primească ajutoare suplimentare este similar cu cel înregistrat în cazul germanilor. Numai 25% dintre francezi cred că statele din zona euro ar trebui „să facă mai multe” pentru a menţine Grecia în uniune, faţă de 26% în cazul germanilor.

Francezii sunt de asemenea la fel de pesimişti ca germanii în privinţa şanselor Greciei de a rămâne pe linia de plutire fără ajutor extern, însă sunt uşor mai optimişti în privinţa recuperării banilor împrumutaţi guvernului elen.

Respondenţii din cele patru ţări din zona euro se arată încrezători că guvernele vor reuşi să rezovle problemele ridicate de criză. Italienii au cea mai mare încredere în autorităţi – 83% – iar spaniolii cea mai puţină – 63%.

În Marea Britanie, 44% dintre respondenţi au afirmat că nu sunt deloc încrezători că guvernele vor reuşi să rezolve criza. Asemenae germanilor, britanicii sunt negativişti în privinţa Greciei, însă au altă părere referitor la eficacitatea măsurilor de austeritate. Numai 29% dintre britanici consideră că măsurile de austeritate „au un impact negativ” asupra crizei datoriilor de stat, faţă de procentaje majoritare în rândul germanilor, francezilor, italienilor şi spaniolilor.