Cîţu: Ambele programe de guvernare se referă la stat

Amânarea reformelor structurale a făcut ca România să aibă cea mai mică rată de creştere din Europa în ultimii 22 de ani, iar programele partidelor politice sunt inconsistente, promovând atât măsuri care cresc rolul statului în economie, cât şi reduceri de taxe, afirmă analistul economic Florin Cîţu
Economica.net - joi, 29 nov. 2012, 14:07
Cîţu: Ambele programe de guvernare se referă la stat

„Vedem o asimetrie a soluţiilor (în programele de guvernare prezentate alegătorilor – n.r.). Avem foarte multe soluţii care implică statul şi un număr mult mai mic de soluţii care dau prioritate sectorului privat (…) Soluţia de fiscalitate redusă nu ştiu dacă poate fi total sustenabilă atât timp cât majoritatea măsurilor privesc statul. Ori nu reducem impozitele, ori nu facem toate investiţiile şi celelalte măsuri pe care le plănuieşte statul”, a spus Cîţu la o dezbatere privind poziţiile partidelor faţă de măsurile de creştere economică organizată de Societatea Academică din România.

Analistul economic spune că din analiza ultimilor 22 de ani rezultă că amânarea reformelor a făcut ca România să aibă un ritm anual de creştere de numai 1% pe an, ceea ce o plasează la coada clasamentului.

„Suntem sub toate ţările emergente, dar chiar şi sub ţările dezvoltate. Adică ţările dezvoltate au crescut mai rapid decât noi din ’90 până astăzi. Modul nostru de abordare, cu întârzierea reformelor şi menţinerea importanţei statului, ne-a dat acest ritm mic de creştere (…) Cifrele arată că România, prin modul de a amâna reformele, nu poate duce decât acest ritm redus de creştere economică”, a continuat Cîţu.

Potrivit analistului, care şi-a menţionat explicit orientarea liberală, un alt punct de suport al creşterii economice ar fi privatizarea, condiţie de reformă regăsită în toate acordurile cu FMI şi care în ultima perioadă s-a transformat în listare la bursă, „dar asta nu înseamnă privatizare”.

Deşi aparent au un impact bugetar similar, Cîţu crede că că există diferenţe semnificative între propunerile de reducere a fiscalităţii avansate de principalele formaţiuni, USL şi ARD.

„Pe de o parte avem o scădere medie prin cote progresive mai mici, iar pe de altă parte avem reducerea cotei unice. Când ai impozite diferenţiate se încurajează evaziunea. De aceea, nici FMI nu doreşte TVA redus la alimente (…) Când ai cotă diferenţiată pe venit, toate salariile vor migra spre cota mică de impozitare. De asemenea, se descurajează munca şi apetitul pentru salarii mai mari”, a completat analistul economic.

El vede un pericol şi din publicitatea excesivă a reducerilor de taxe după o perioadă de criză, care duce la un comportament de amânare a consumului imediat şi în corelaţie cu sumele disponibile, în speranţa unui supliment de venit anticipat pe baza promisiunilor electorale.

„Se vede un risc când anunţăm reducere de impozite? Economia se va opri? Agenţii economici întotdeauna vor încerca să optimizeze şi ar putea chiar să amâne investiţii ca să vadă lucrurile concretizate”, a comentat Cîţu.

Analistul a criticat şi faptul că în România există încă foarte multe sectoare în care statul protejează jucătorii, ceea ce face inutilă întrebarea „De ce nu scad preţurile?”

„Pentru că nu promovăm competiţia pe acele sectoare, chiar dacă am privatizat nişte societăţi, nu lăsăm alţi actori să intre pe acea piaţă şi să ofere servicii similare”, a adăugat Cîţu.

El a mai observat că în mai toate programele politice se stipulează că statul va încerca să ofere programe de finanţare a IMM, alături de alte măsuri ce ţin de bani publici.

„Avem un sector bancar cu 41 de bănci, dar acesta nu vrea să finanţeze IMM-urile. Trebuie să ne întrebăm unde este problema. Ori sectorul bancar nu are analiză competentă, ori s-ar putea să nu avem IMM-uri bancarizabile. Ce interes are statul să vină să crediteze IMM-urile? Cheltuim bine banii, intervine întrebarea”, a continuat Cîţu.

În pofida discursului populist din campania electorală, analistul s-a arătat mirat că nu vede susţinere pentru legea falimentul personal şi autorităţile chiar acceptă ca acest act normativ să fie blocat prin acordul cu FMI, în condiţiile în care această aceeaşi instituţie internaţională a cerut Ungariei în mod imperativ să introducă o astfel de prevedere în legislaţie.

„În România este o discuţie acunsă. Este o discriminare. Firmele pot da faliment şi se pot proteja de creditori, statul român poate s-o facă, dar individul nu poate să se protejeze”, a conchis Cîţu.

Te-ar mai putea interesa și
SUA, pe cale să depăşească momentul critic al pandemiei. Circa 58% dintre adulţi sunt deja vaccinaţi – oficial american anti-COVID-19
SUA, pe cale să depăşească momentul critic al pandemiei. Circa 58% dintre adulţi sunt deja vaccinaţi – oficial ...
SUA sunt pe cale să depăşească momentul critic al pandemiei, aproximativ 58% dintre adulţi fiind deja vaccinaţi anti-COVID-19, susţine coordonatorul Casei Albe pentru răspunsul la criza......
Drum de mare viteză București – Alexandria: CNAIR a scos la licitație studiul de fezabilitate
Drum de mare viteză București – Alexandria: CNAIR a scos la licitație studiul de fezabilitate
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a publicat pe 8 mai anunțul de licitație pentru ...
Năsui: Săptămână aceasta ducem problema declaraţiei de beneficiar real pentru firme în Coaliţie
Năsui: Săptămână aceasta ducem problema declaraţiei de beneficiar real pentru firme în Coaliţie
Declaraţia de beneficiar real pentru firme a redevenit obligatorie, de aceea, săptămâna aceasta, problema va fi dusă ...
Deficitul comercial al României a crescut cu 19%, 863 de milioane de euro, în primele trei luni, până la 5,3 miliarde de euro
Deficitul comercial al României a crescut cu 19%, 863 de milioane de euro, în primele trei luni, până la 5,3 miliarde ...
 Deficitul comercial al României a ajuns, în primele trei luni ale anului, la 5,327 miliarde de euro, în creştere cu ...