Cazul Bolojan versus Hidroelectrica. Ce roluri au Ministerul Energiei, ASF și AMEPIP, gardianul companiilor de stat

Adaugă-ne ca sursă preferată

Pentru că este vorba despre o situație în care o persoană trimisă în judecată a supravegheat o companie controlată de stat timp de mai multe luni, AMEPIP, având putere de decizie inclusiv în ceea ce privește procesul de selecție a conducerii executive, este prima instituție la care ne putem gândi. Am contactat AMEPIP, care a răspuns întrebărilor noastre la începutul acestei săptămâni.

Înființată în contextul procesului de aderare la OECD și mai ales ca impunere în cadrul PNRR, AMEPIP are ca principal obiect de activitate tocmai respectarea principiilor de guvernanță corporativă de către entitățile supravegheate, atât din perspectiva evaluării adecvării persoanelor din conducere la momentul numirii, cât și a monitorizării respectării cerințelor specifice pe durata exercitării mandatelor.

Totuși, au răspuns cei de la AMEPIP întrebărilor Economica, în 2023, când Silviu Răzvan Avram a fost numit președinte CS la Hidroelectrica, gardianul companiilor de stat nu era operațional. “Menționăm faptul că numirea a avut loc anterior înființării Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), iar procedura de selecție și numire s-a derulat potrivit prevederilor legale în vigoare la acel moment. Totodată, raportul privind procedura de selecție nu a fost comunicat AMEPIP în vederea emiterii unui aviz, întrucât la acel moment nu exista o asemenea obligație legală”, au transmis cei de la AMEPIP.  În acest context, agenția arată că nu a făcut niciun demers în cazul Silviu Răzvan Avram. În finalul materialul vom prezenta întreaga poziție AMEPIP, inclusiv situațiile în care va trebui să intervină în numirile de la Hidroelectrica.

ASF are atribuții clare și doar în legătură cu Hidroelectrica din postura de emitent la Bursa de Valori București. La ce se uită Autoritatea?

 Pe de altă parte, având în vedere că titlurile Hidrolectrica sunt listate la Bursa de Valori București, o altă instituție cu atribuții în caz ar fi Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).

“Autoritatea de Supraveghere Financiară exercită prerogativele sale de supraveghere în materia abuzului pe piață prin raportare la dispozițiile comunitare și naționale, constituite, în principal, din Regulamentul UE nr. 596/2014 și Legea nr. 24/2017.

Situația existentă la Hidroelectrica face obiectul unei analize specifice, inclusiv din perspectiva modalității de comunicare a unor evenimente care pot face obiectul ordinii de zi a Adunării Generale a Acționarilor pentru data de 29.05.2026, precum și din perspectiva calificării evenimentelor în cauză drept informații privilegiate.

Totodată, vă facem cunoscut faptul că verificările de specialitate întreprinse de ASF nu au caracter public, masurile publice ale Autorității, dispuse în urma efectuării acțiunilor de supraveghere și control, putând fi consultate în Buletinul ASF”, a transmis ASF, pentru Financial Intelligence.

Simplu spus, cei de acolo au declanșat o analiză și se uită la două lucruri: cum a fost realizată comunicarea privind situația lui Avram în perspectiva convocării AGA din 29 mai, cu suspendarea președintelui CS pe ordinea de zi, precum și dacă în acest context a fost vorba despre informații privilegiate. Analiza vine în contextul în care, după ce Ministerul Energiei, acționar majoritar, a anunțat că va cere completarea ordinii de zi a AGA, cei de la Hidrolectrica au acuzat ingerințe politice și au indicat ca relevant cadrul legal aferent informațiilor privilegiate. Este relevant și faptul că, ulterior, Ministerul Economiei a solicitat completarea ordinzii de zi a AGA și Hidroelectrica a anunțat că acceptă convocarea AGA din 29 mai, pentru suspendarea lui Avram.

Este de așteptat că ASF a cerut Hidroelectrica documente lămuritoare în acest sens, însă lucrurile sunt destul de clare în această privință.

Este greu de presupus că informația privind situația lui Avram a fost un privilegiată din cel puțin două motive. Primul este că situația lui penală era publică încă din octombrie 2025, anunțată de DNA, deși fără a nominaliza și detaliată de presă, iar al doilea că Ministerul Energiei, ca acționar majoritar, a formalizat solicitarea de completare a ordinii de zi a AGA imediat după ce a făcut public anunțul privind situația președintelui CS Hidroelectrica, deci a luat și măsura imediat ce a anunțat-o. În plus, prețul acțiunii Hidroelectrica (H2O) nu a suferit modificări relevante în contextul anunțului.

Așa cum se știe, anunțul privind intenția de completare a ordinii de zi a AGA a fost făcut prin comunicat de presă, care a fost și postat pe site-ul Ministerului Energiei, dar și preluat și diseminat de presă, deci informațiile au putut fi accesibile rapid și nediscriminatoriu.

AMEPIP: „Acționarul, adică Ministerul Energiei, numește sau, după caz, revocă membrii Consiliului. Nu am fost informați oficial cu privire la trimiterea în judecată”  Ministerul Energiei l-ar fi putut suspenda pe Avram încă de anul trecut

Așa cum arătam mai sus, AMEPIP arată că numirea unui membru al Consiliului de Supraveghere, ca și suspendarea sau revocarea acestuia, sunt atribute ale acționarului Hidroelectrica, Ministerul Energiei. Conform Agenției, dacă în contractul de mandat al lui Avram se preciza că acționarul majoritar poate decide suspendarea sa în cazul în care apar probleme de natură penală, atunci acționarul este perfect îndreptățit să ia această măsură.

„Conform art. 28 alin. (5^10) din OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, cu modificările și completările ulterioare (OUG nr. 109/2011), „membrii consiliului de administrație, respectiv ai consiliului de supraveghere […] sunt desemnați de autoritatea publică tutelară prin act administrativ și numiți de către adunarea generală a acționarilor”. În cazul SPEEH Hidroelectrica S.A., autoritatea publică tutelară și acționar majoritar este Ministerul Energiei. De asemenea, potrivit dispozițiilor Legii nr. 31/1990 privind societățile, adunarea generală a acționarilor are competența de a numi și revoca membrii consiliului de supraveghere, în condițiile legii și ale contractelor de mandat încheiate cu aceștia. În consecință, competența privind numirea și eventuala revocare a membrilor Consiliului de Supraveghere aparține acționarilor societății, exercitată prin Adunarea Generală a Acționarilor, în condițiile prevăzute de cadrul legal aplicabil și de contractele de mandat”, ne-au transmis cei de la AMEPIP.

Conform contractului de mandat al lui Silviu Răzvan Avram, el poate fi suspendat sau revocat dacă are probleme de natură penală. Altfel spus, acționarul Hidroelectrica, adică Ministerul Energiei, ar fi putut să ia decizia de supendare încă din toamna lui 2025, când Avram a fost trimis în judecată de către DNA.

Precizând că nu au fost informați oficial cu privire la trimiterea în judecată a lui Avram, oficialii AMEPIP explică: „În contextul în care acționarul principal, respectiv Ministerul Energiei, a inclus pe ordinea de zi a Adunării Generale a Acționarilor aspecte referitoare la mandatul domnului Avram, precizăm că, potrivit cadrului legal aplicabil guvernanței corporative a întreprinderilor publice, competențele privind numirea, evaluarea și, după caz, revocarea membrilor Consiliului de Supraveghere revin acționarilor societății, prin intermediul Adunării Generale a Acționarilor. În conformitate cu prevederile OUG nr. 109/2011 și ale Legii nr. 31/1990, AMEPIP nu substituie atribuțiile acționarilor și nici competențele organelor statutare ale societății, rolul său fiind exercitat în limitele atribuțiilor stabilite prin lege. În consecință, menționăm faptul că AMEPIP,  în prezent, nu are nicio acțiune de control declanșată/în desfășurare cu privire la președintele Consiliului de Supraveghere al SPEEH Hidroelectrica S.A.”

Mai departe, AMEPIP explică și ce va urma să se întâmple, după supendarea  președintelui CS. ” În ceea ce privește eventualele ”sarcini” ale AMEPIP, menționăm faptul că, în prealabil, se impune clarificarea situației juridice a mandatului domnului Avram Silviu-Răzvan, inclusiv sub aspectul existenței și modalității încetării acestuia, în condițiile prevăzute de lege, de actul constitutiv al societății și de contractul de mandat aplicabil. Ulterior, în situația vacantării poziției de membru al Consiliului de Supraveghere, acționarii pot proceda, în condițiile cadrului legal aplicabil, la numirea unui membru provizoriu în Consiliul de Supraveghere și la declanșarea cu celeritate a procedurii de selecție pentru ocuparea definitivă a poziției, cu respectarea prevederilor OUG nr. 109/2011″, arată Agenția.