CC a decis că ordonanţa privind taxa clawback este parţial neconstituţională

Curtea Constituţională (CC) a stabilit, marţi, că Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 77/2011 privind taxa clawback este parţial neconstituţională, întrucât se aplică o dublă impozitare pe medicamente.
Economica.net - mar, 05 feb. 2013, 19:01
CC a decis că ordonanţa privind taxa clawback este parţial neconstituţională

CC a admis în parte sesizarea de neconstituţionalitate a OUG 77/2011 privind stabilirea unei contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii – Taxa de clawback, respectiv faptul că includerea TVA în baza de impozitare a taxei clawback este nelegală.

Astfel, Curtea a admis sesizarea societăţii Labormed Pharma Bucureşti, care a contestat, în instanţa de contencios administrativ, taxa impusă de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, acţiune ce a ajuns pe masa judecătorilor constituţionali.

Decizia de marţi a CC este general obligatorie, aceasta urmând a fi motivată şi publicată în Monitorul Oficial.

La jumătatea lunii ianuarie, producătorii români de medicamente avertizau că, în cazul menţinerii formulei actuale a taxei, nu vor mai putea efectua investiţii în producţie.

„Noi vrem în clipa de faţă ca această taxa clawback să fie justă, nu avem nicio problemă să plătim. Noi nu vrem să plătim pentru terţi, taxa actuală este plătită şi pentru distribuitori şi pentru farmacii. Vrem să existe o corelare între termenele de plată şi plata clawback, nu putem plăti în avans şi să ne încasăm banii de la stat la un an, iar formula de calcul să fie legată de vânzările fiecărei companii în parte. De asemenea, ca să nu mai dispară, pentru medicamentele sub 10 lei să nu se plătească taxa”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Dragoş Damian, directorul general al producătorului Terapia Ranbaxy şi preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR).

Companiile din Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) şi cele ale Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) atrăgeau atenţia, în mai 2012, că vor retrage medicamentele compensate şi gratuite de pe liste dacă Guvernul nu va revizui taxa clawback, considerată nesustenabilă.

„Taxa clawback este nesustenabilă, iar cuantumurile impuse pentru trimestrul I al anului 2012 sunt relevante în acest sens. Încercarea de a forţa industria de medicamente să finanţeze întregul deficit din sistemul de sănătate nu poate duce decât la distrugerea acesteia, în detrimentul pacienţilor şi al economiei româneşti. Producătorii de medicamente generice nu dispun de sumele necesare pentru plata impunerilor din trimestrul I al anului 2012, ei neputând achita obligaţia de plată la data scadentă riscând astfel sancţiuni fiscale injuste. De aceea, cerem ca obligaţiile de plată aferente trimestrului I 2012 să fie anulate”, afirma atunci preşedintele APMGR, Dragoş Damian.

La rândul său, preşedintele ARPIM, Regis Lhomme, spunea că rezolvarea problemei legată de taxa clawback stă în mâna Guvernului, companiile neputând suporta sumele cerute. „Deşi Ministerul Sănătăţii a înţeles situaţia critică cauzată de principiile greşite ale taxei clawback, nu s-a găsit încă o soluţie pentru rezolvarea acestei probleme. În acest moment, este de datoria noastră să semnalăm iminenţa unei crize fără precedent şi este responsabilitatea statului de a rezolva această criză generată şi agravată pe parcursul ultimilor ani. Producătorii internaţionali doresc să sprijine şi pe viitor Guvernul pentru menţinerea medicamentelor pe piaţă, însă cer soluţii de acoperire a deficitului bugetar al fondului de sănătate şi o schimbare radicală a principiilor taxei de clawback, astfel încât ea să reprezinte un element de control echitabil al pieţei, şi nu unul de blocare a acesteia. Condiţiile actuale ale taxei clawback elimină orice garanţie că membrii noştri îşi vor putea menţine activitatea la acelaşi nivel de implicare în România. Credem că dacă vom fi auziţi cel puţin acum, în al doisprezecelea ceas, lucrurile se mai pot îndrepta”, explica Lhomme.

Plata acestei taxe, mai spuneau cei de la ARPIM şi APMGR, ar obliga companiile farmaceutice să restrângă producţia sau importul de medicamente existente pe lista de produse compensate şi să îşi reducă personalul, pentru limitarea costurilor.

Companiile avertizau că există şi riscul intrării în insolvenţă a unor producători locali de medicamente sau retragerea de pe piaţa locală a unor producători internaţionali.

Neplata acestei taxe de către un producător va aduce cu sine, conform legii, eliminarea tuturor medicamentelor acelui producător din lista de medicamente compensate şi gratuite. „Toate acestea vor avea efecte negative în special pentru pacienţi, care vor fi obligaţi fie să recurgă la alte scheme de tratament, fie să îşi cumpere din banii proprii medicamentele de pe alte pieţe europene unde acestea sunt disponibile”, a explicat Sorin Popescu, coordonator grup comunicare ARPIM.

Potrivit producătorilor, cauzele principale ale acestei suprataxe excesive de aproape 35% pe suma rambursată sunt: evaluarea greşită în bugetul de medicamente a consumului real de medicamente în 2011 (5,7 miliarde lei, faţă de un consum real de 6,8 miliarde lei); impunerea unei formule de calcul a taxei care nu are echivalent în Uniunea Europeană privind acoperirea integrală a deficitului, includerea în baza de calcul a TVA, precum şi a adaosurilor distribuitorilor şi farmaciilor; utilizarea în baza de calcul a unor date eronate furnizate de CNAS.

Companiile membre ARPIM şi APMGR propuneau guvernului considerarea preţului de producţie ca bază de calcul, eliminându-se din aceasta adaosurile distribuitorilor si ale farmaciilor, precum şi TVA. Ei mai cer calcularea taxei în raport cu bugetul total cheltuit pentru medicamentele compensate în anul precedent, asigurarea transparenţei datelor folosite de CNAS pentru calculul taxei şi auditarea felului în care acestea se obţin, precum şi plata taxei după încasarea banilor datoraţi de statul român producătorilor de medicamente.

Sistemul clawback, introdus la finele anului 2009, prevede că toţi producătorii de medicamente trebuie să contribuie la finanţarea sistemului public de sănătate cu o sumă reprezentând între 5% şi 11% din veniturile realizate din vânzarea produselor.

Te-ar mai putea interesa și
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Pe site-urile de comerț online au apărut deja, la doar câteva zile după debutul livrărilor, primele anunțuri cu modele Dacia Spring de vânzare....
Șeful STB avertizează că societatea ar putea intra în insolvență în urma grevei. El estimează pierderile cauzate de protest la 20 de milioane de lei
Șeful STB avertizează că societatea ar putea intra în insolvență în urma grevei. El estimează pierderile cauzate ...
Directorul general al Societăţii de Transport Bucureşti, Adrian Criţ, estimează pierderile provocate de grevă, în ...
USR atrage atenția asupra actelor de vandalism și de hărțuire asupra șoferilor STB care ies pe traseu
USR atrage atenția asupra actelor de vandalism și de hărțuire asupra șoferilor STB care ies pe traseu
Filiala din București a Uniunii Salvați România atrage atenția asupra actelor de vandalism și a hărțuirilor la care ...
Parc nou în Sectorul 6: A fost depusă o ofertă pentru amenajarea spațiului verde din zona Lujerului
Parc nou în Sectorul 6: A fost depusă o ofertă pentru amenajarea spațiului verde din zona Lujerului
Administrația Domeniului Public și Dezvoltare Urbană Sector 6 a primit o ofertă la licitația pentru amenajarea Parcului ...