CCIB cere Guvernului prelungirea termenelor de scadenţă la obligaţiile fiscale pentru companii până la finele anului

Solicitarea Camerei bucureştene, adresată Guvernului, vine în contextul în care „după un an şi jumătate de pandemie, foarte multe companii, îndeosebi firme din segmentul întreprinderilor mici şi mijlocii, se se confruntă cu probleme serioase în ceea ce priveşte finanţarea activităţii curente”.

„Criza pandemică a condus la o creştere substanţială a costurilor la materii prime, materiale, consumabile şi echipamente, în anumite cazuri consemnându-se dublări sau chiar triplări ale acestora. De asemenea, pentru a respecta condiţiile impuse de guvern pentru limitarea răspândirii noului coronavirus, firmele au fost nevoite să-şi regândească fluxurile de producţie, ceea ce a generat costuri suplimentare deloc de neglijat, în condiţiile în care numărul clienţilor şi valoarea comenzilor s-au diminuat. În acest context economic şi financiar dificil, de câteva luni, mediul privat trebuie să plătească către organele fiscale atât sumele datorate amânate la plată în perioada pandemiei, cât şi sumele curente, ceea ce creează o presiune uriaşă asupra bugetelor celor mai multe firme şi companii, indiferent de domeniul de activitate”, menţionează sursa citată într-un comunicat transmis, luni, AGERPRES.

Oficialii CCIB consideră că statul poate şi trebuie să sprijine în continuare mediul privat, prin luarea unor măsuri care să aibă cu adevărat impact. Astfel, prin extinderea sferei obligaţiilor principale restante pentru care contribuabilii pot beneficia de mecanismul restructurării prevăzut în OG nr. 6/2019 şi prin prelungirea termenelor de scadenţă pentru această măsură până la finalul anului 2021, o parte semnificativă a instituţiilor afectate de pandemie beneficiază de şansa de a reintra pe un trend ascendent.

„Pentru a contrabalansa impactul pe termen scurt pe care această măsură îl va avea asupra bugetului de stat, Camera bucureşteană apreciază ca fiind deosebit de utilă concentrarea atenţiei autorităţilor competente pe destructurarea mecanismelor care alimentează economia subterană, care reprezintă o treime din Produsul Intern Brut. Astfel, pe de o parte, bugetul de stat este alimentat cu sume consistente, iar pe de altă parte, sunt scoşi de pe piaţă cei care viciază competiţia şi creează dificultăţi suplimentare întreprinzătorilor oneşti. Măsura de extindere a ariei de aplicabilitate a mecanismului restructurării ar completa în mod fericit celelalte decizii luate de Executiv în sprijinul companiilor private, apreciate la justa lor valoare de către Camera bucureşteană la timpul potrivit, şi care, în ansamblu, conduc la „repunerea pe picioare” a comunităţii de afaceri, grav afectată de criza sanitară şi economică din ultimul an şi jumătate”, notează CCIB.