CCR a decis că adoptarea prin ordonanță de urgență a unui pachet de măsuri legislative privind Programul SAFE este constituțională. Măsura a fost contestată de AUR, SOS și PACE

Potrivit unui comunicat al CCR transmis joi, judecătorii constituţionali, cu majoritate de voturi, au respins obiecţia de neconstituţionalitate formulată de 53 de deputaţi şi a constatat că prevederile Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 21/2026 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 62/2005 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2025/1106 al Consiliului din 27 mai 2025 de instituire a Instrumentului „Acţiunea pentru securitatea Europei” – SAFE – prin consolidarea industriei europene de apărare, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.21/2026, în ansamblul său, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Ordonanța a fost contestată la CCR de deputați de la AUR, SOS, PACE și neafiliați.

„Curtea Constituţională a stabilit că adoptarea printr-o ordonanţă de urgenţă a unui ‘pachet de măsuri legislative’ care vizează punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2025/1106 al Consiliului din 27 mai 2025 de instituire a Instrumentului „Acţiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) în vederea accesării şi folosirii împrumuturilor destinate achiziţiilor publice de apărare, modificarea regimului unor componente de finanţare din Planul naţional de redresare şi rezilienţă (PNRR), consolidarea capacităţii administrative la nivel local prin reglementări aduse regimului juridic al autorităţilor administraţiei publice locale, aleşilor locali, funcţiei publice şi altor modificări ale Codului administrativ, precum şi derogări în materia legislaţiei achiziţiilor publice, pentru anul 2026, nu contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 1 alin. (4) privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în cadrul democraţiei constituţionale, art. 1 alin. (5) privind principiul legalităţii, art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului, art. 111 – Informarea Parlamentului, art. 115 alin. (4) şi (6) privind condiţiile de adoptare a ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului, art. 120 privind principiile de bază ale administraţiei publice locale, art. 121 – Autorităţi comunale şi orăşeneşti, art. 138 – Bugetul public naţional şi art. 148 alin. (2) şi (4) privind integrarea în Uniunea Europeană”, precizează instanţa constituţională.

Cu privire la criticile de neconstituţionalitate vizând procedura de adoptare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 21/2026, formulate în legătură cu încălcarea dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5), şi a art. 115 alin. (4) şi (6), art. 120 şi art. 121 din Constituţie, Curtea a constatat că:

– Guvernul a identificat în preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 21/2026 situaţiile extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată şi a motivat urgenţa legiferării, adoptarea fiind justificată de scopurile legitime asumate de Guvern la nivelul anului 2026 cu privire la instrumentele de finanţare europene, precum: maximizarea absorbţiei fondurilor europene alocate prin Planul naţional de redresare şi rezilienţă al României şi Instrumentul „Acţiunea pentru securitatea Europei” (SAFE), sincronizarea calendarului şi a măsurilor corelative în termenele stabilite la nivel european şi consolidarea capacităţii administrative la nivel local prin eliminarea unor riscuri punctuale care determină blocaje de natură administrativă la nivelul unor UAT/comune sau la nivelul unor consilii locale/judeţene, pentru a putea implementa componentele finale ale PNRR, precum şi noul instrument financiar SAFE, în aceeaşi perioadă de referinţă (anul 2026);

– atribuirea de competenţe extinse de coordonare, negociere, propunere, modificare şi implementare a Planului SAFE anumitor instituţii fundamentale ale statului nu poate fi circumscrisă noţiunii de „afectare”, în sens negativ, al regimului acestora;

– întrucât unităţile administrativ-teritoriale sunt actori esenţiali în implementarea PNRR (în special la componentele cu beneficiari locali: infrastructură, educaţie, renovare, servicii publice) şi, indirect, în implementarea proiectelor SAFE care privesc infrastructura rutieră de interes naţional (exproprieri, avize, urbanism, utilităţi), măsurile reglementate la art. IV-V, într-o perspectivă funcţională, sunt măsuri de întărire a „infrastructurii administrative” comune atât PNRR, cât şi SAFE, iar ordonanţa criticată intervine pe toate verigile aceluiaşi lanţ cauzal: finanţare UE – cadre naţionale de implementare – capacitate funcţională administrativă.

În ceea ce priveşte criticile de neconstituţionalitate formulate în legătură cu încălcarea dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3), (4) şi (5) din perspectiva criticilor privind lipsa de unitate şi coerenţă a reglementării, Curtea a constatat că, potrivit jurisprudenţei sale, un act normativ poate cuprinde reglementări din alte materii conexe, în măsura în care sunt indispensabile realizării scopului urmărit prin acest act. Or, toate dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 21/2026 se subsumează unui unic obiectiv legitim: prevenirea pierderii fondurilor europene şi a blocajelor instituţionale administrative într-un interval temporal limitat.

Cu privire la criticile de neconstituţionalitate formulate în legătură cu încălcarea dispoziţiilor art. 61 alin. (1), art. 111, art. 138 şi art. 148 din Constituţie, Curtea a constatat că instituirea unui control parlamentar exercitat prin comisiile reunite ale celor două Camere are rolul de a imprima celeritate procedurii specifice, reglementate în domeniul specializat al proiectelor propuse în cadrul instrumentului de finanţare SAFE şi nu semnifică diminuarea rolului constituţional al Parlamentului.

De asemenea, instanţa constituţională a stabilit că adoptarea unor măsuri de punere în aplicare a unui Regulament al Uniunii Europene este în deplin acord cu dispoziţiile art. 148 din Constituţie privind integrarea în Uniunea Europeană.