CCR îl contrazice pe Nicuşor Dan. Anunţ de la Curtea Constituţională

Decizia de respingere a sesizării a fost luată cu unanimitate de voturi, scrie Agerpres.

Aceasta este prima sesizare trimisă de Nicuşor Dan la CCR de la preluarea mandatului de preşedinte al României.

În esenţă, Curtea Constituţională spune că legea criticată de Nicuşor Dan este clară, precisă şi predictibilă, iar într-o societate democratică europeană „nu se poate accepta ca valorile şi principiile unor ideologii, care au fundamentat mecanisme politice şi instituţionale de exterminare fizică a unor grupuri întregi de populaţie, eliminând însăşi demnitatea umană, să fie protejate prin invocarea dreptului la libertate de exprimare”.

Într-un comunicat transmis joi, Curtea Constituţională spune că a constatat că sunt constituţionale, în raport cu criticile formulate de preşedintele Nicuşor Dan, dispoziţiile art.I pct.2 [cu referire la art.1 din OUG 31/2002], ale art.I pct.3 [cu referire la art.2 lit.b) ind.1 din OUG nr.31/2002], ale art.I pct.5 [cu referire la art. 3 alin.(1) din OUG 31/2002], ale art.I pct.6 [cu referire la art. 4 alin.(2 ind.1) din OUG 31/2002], ale art.I pct.7 [cu referire la art. 4 alin.(2 ind.2) din OUG 31/2002], ale art.I pct.8 [cu referire la art. 4 alin.(3) din OUG 31/2002], ale art.I pct.9 [cu referire la art.5 din OUG 31/2002], ale art.I pct.14 [cu referire la art.12 din OUG 31/2002], ale art.I pct.15 [cu referire la art.13 din OUG 31/2002] şi ale art.II pct.1 [cu referire la art.2 lit.d) din Legea nr.157/2018] din Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr.31/2002 privind interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi pentru modificarea Legii nr.157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului.

În esenţă, raportat la criticile formulate de Nicuşor Dan, Curtea a constatat că „legea supusă controlului de constituţionalitate este clară, precisă şi predictibilă prin raportare la conţinutul reglementării, pe care l-a raportat la obiectul şi scopul legitim al legii, acela de a proteja prin mijloace penale, valorile sociale cele mai importante ale unei societăţi democratice, fundamentate în necesitatea asigurării demnităţii fiinţei umane şi a respectului deplin al drepturilor şi libertăţilor fundamentale”.

„Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea a reţinut că ideologia nazistă, fascistă şi legionarismul sunt concepte istorice şi politice care nu pot fi relativizate prin definiţii juridice de drept pozitiv, întrucât ele reflectă realităţi sociale istorice care au fundamentat reale regimuri politice criminale care au eliminat fizic grupuri de oameni, practicând violenţa sistemică, asasinatele politice şi antisemitismul. Prin finalitatea lor, aceste regimuri politice totalitare au încălcat principiile statului de drept, drepturile omului şi democraţia. Atât consacrarea normativă a infracţiunilor specifice, cât şi scopul legii criticate sunt justificate şi legitime pentru că urmăresc să protejeze, prin mijloacele specifice dreptului penal şi cu garanţii proporţionale rezultate din dreptul la un proces echitabil care fundamentează derularea oricărui proces penal, valorile şi principiile esenţiale ale democraţiei împotriva unor fapte care prezintă un pericol major pentru fundamentele sistemelor politice democratice”, spune CCR.

CCR precizează că această decizie ia act şi se încadrează în ansamblul principiilor şi valorilor democratice europene, fiind în consonanţă cu argumentele juridice utilizate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului într-o bogată jurisprudenţă.

Curtea aminteşte faptul că, pe 10 iulie, tot cu unanimitate, a respins ca neîntemeiată o altă obiecţie de neconstituţionalitate pentru critici similare, formulată de parlamentari ai S.O.S. România, AUR şi POT.

„Cu privire la această obiecţie, Curtea şi-a motivat respingerea într-o decizie aflată în curs de redactare şi publicare, pe fundamentul unui test de proporţionalitate între măsurile legislative propuse şi obiectivul legitim urmărit de legiuitor, constatându-se faptul că respectivele măsuri nu afectează libertatea de exprimare, de conştiinţă ori accesul la educaţie şi cultură. Într-o societate democratică europeană, nu se poate accepta ca valorile şi principiile unor ideologii care au fundamentat mecanisme politice şi instituţionale de exterminare fizică a unor grupuri întregi de populaţie, eliminând însăşi demnitatea umană, să fie protejate prin invocarea dreptului la libertate de exprimare, în acord cu limitele constituţionale prevăzute în art. 30 alin. (7)”, explică CCR.

În sesizarea trimisă la Curte, Nicuşor Dan spune că statul român trebuie să acţioneze cu fermitate pentru a preveni şi pentru a combate incitarea la ură, la xenofobie, la discriminare de orice fel, însă, dacă nu o face într-o manieră echilibrată, cu respectarea strictă a prevederilor constituţionale, efectul va fi contrar.

„Societatea românească este puternic polarizată, încrederea în autorităţile statului este la cote reduse şi orice acţiune a statului care se referă în mod dezechilibrat la această polarizare creşte tensiunea socială şi neîncrederea în autorităţi”, preciza el.

De asemenea, preşedintele indică lipsa de claritate a noţiunii de legionar şi de fascist.

„Absenţa unei definiţii legale exprese a noţiunii de legionar lasă loc arbitrariului în activitatea organelor judiciare (parchete şi instanţe de judecată) chemate să urmărească şi să judece cele două infracţiuni prevăzute în art. I pct. 5 şi 6 din lege, ceea ce poate să genereze practică neunitară şi instabilitate juridică la nivelul societăţii. Pericolul este cu atât mai serios cu cât infracţiunile menţionate sunt sancţionate cu pedepse relativ severe (închisoarea de la 3 la 10 ani, respectiv de la unu la 5 ani, şi interzicerea unor drepturi), ceea ce face ca lipsa de claritate a legii să determine riscuri importante faţă de libertatea individului şi celelalte garanţii procesuale asociate dreptului la un proces echitabil. Similar, nici termenul de fascist nu beneficiază de o definiţie legală, chiar dacă acesta este folosit constant în cuprinsul OUG 31/2002, ceea ce ridică aceeaşi problemă de neconformitate a textelor legale cu standardele impuse de art. 1 alin. (5) din Constituţie”, afirmă Nicuşor Dan.

Preşedintele mai spune că, prin comparaţie, legislaţiile celorlalte state membre ale Uniunii Europene identifică mai precis sfera organizaţiilor, a faptelor, a materialelor şi a simbolurilor interzise.

Nicuşor Dan se referă şi la lipsa de claritate a noţiunii de materiale fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, din perspectiva conţinutului.

„Este lesne de observat că definiţia citată este circulară, deoarece lămureşte numai sensul noţiunii de materiale, dar calificarea acestora ca fiind fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se realizează prin trimitere la idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, ceea ce nu lămureşte deloc semnificaţia atributelor enumerate de legiuitor. Cu alte cuvinte, lipseşte chiar elementul central al materialelor incriminate de art. I pct. 6 din Lege, ceea ce lasă loc arbitrariului în interpretarea şi în aplicarea acestei noţiuni de către organele judiciare competente (parchetele şi instanţele judecătoreşti)”, mai afirmă el.

Şeful statului aduce şi critici de constituţionalitate din perspectiva dreptului la informaţie (art. 31 din Constituţie), accesului la cultură (art. 33 din Constituţie) şi libertăţii de exprimare (art. 30 din Constituţie).