CCR: Lipsa reglementării unei norme tranzitorii face ca Legea de modificare a Codului fiscal să fie neconstituţională (motivare)

Adaugă-ne ca sursă preferată

Curtea Constituţională a României a stabilit, în luna noiembrie a anului trecut, că este neconstituţională Legea de modificare a articolului 435 din Codul fiscal, care prevede că operatorii economici care intenţionează să distribuie şi să comercializeze angro produse energetice au obligaţia să deţină spaţii de depozitare corespunzătoare, scrie Agerpres.

Curtea constată în motivare că impunerea de reguli şi obligaţii noi în sarcina operatorilor economici care intenţionează să distribuie şi să comercializeze angro produse energetice nu reprezintă în sine o
încălcare a prevederilor constituţionale care îşi găsesc transpunerea în normele Codului fiscal, iar legiuitorul are dreptul suveran de a aprecia întinderea şi amploarea măsurilor pe care le stabileşte prin lege, fără ca instanţa de control constituţional să se poată pronunţa asupra oportunităţii vreunei măsuri.

„Cu toate acestea, impunerea de reguli şi obligaţii noi fără reglementarea unui termen de intrare în vigoare a noilor norme, aşa cum impune art. 4 din Codul fiscal şi a unei soluţii legislative pentru situaţia tranzitorie, care să permită destinatarilor normei să răspundă noilor cerinţe legislative, reprezintă o lipsă de previzibilitate şi o încălcare a exigenţelor constituţionale sub aspectul principiului securităţii juridice şi a principiului încrederii legitime care impun limitarea posibilităţilor de modificare a normelor juridice şi stabilitatea regulilor instituite prin acestea”, se precizează în document.

Prin urmare, spun judecătorii constituţionali, termenul prevăzut pentru intrarea în vigoare a noii reglementări nu este corespunzător şi în acord cu legislaţia în materie pentru ca operatorii economici să facă demersurile financiare necesare pentru a îndeplini noile obligaţii şi a obţine noi atestate de comercializare a produselor energetice. Operatorii economici au un anumit plan de afaceri, întocmit pe baza unor norme ce ar trebui să se bucure de previzibilitate şi predictibilitate, astfel cum sunt consacrate la nivel de principiu în Codul fiscal şi în normele constituţionale ale art.1 alin.(5) din Constituţie în componenta privind calitatea legii, iar activitatea lor nu ar trebui să fie tulburată intempestiv, ci ar trebui să aibă la dispoziţie un termen, astfel cum este prevăzut în Legea nr.227/2015, pentru a se conforma noilor reglementări.

„Şi omisiunea de a reglementa norme tranzitorii menite să asigure coerenţa cadrului normativ aplicabil în domeniul fiscal reprezintă, astfel, o încălcare a exigenţelor constituţionale referitoare la principiul securităţii juridice, care impune legiuitorului limite în activitatea de modificare a normelor juridice, limite care să asigure stabilitatea regulilor instituite, astfel cum prevăd şi dispoziţiile cuprinse în art.26 teza întâi din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, respectiv ‘Proiectul de act normativ trebuie să cuprindă soluţii legislative pentru situaţii tranzitorii, în cazul în care prin noua reglementare sunt afectate raporturi sau situaţii juridice născute sub vechea reglementare, dar care nu şi-au produs în întregime efectele până la data intrării în vigoare a noii reglementări’. Astfel, respectarea acestor norme concură la asigurarea unei legislaţii ce respectă principiul securităţii raporturilor juridice, având claritatea şi previzibilitatea necesare”, menţionează instanţa constituţională.

Mai mult, având în vedere că legiuitorul nu a însoţit modificările prin care adaugă noi condiţii cu norme tranzitorii exprese, menite să asigure previzibilitate şi certitudine modului de conformare la noile cerinţe legale, în lipsa elementelor de circumstanţiere menţionate mai sus, precum şi a unui termen rezonabil în care destinatarii normelor să se adapteze noilor prescripţii legale în scopul asigurării continuităţii în activitatea economică, Curtea constată că legea astfel modificată a fost adoptată cu încălcarea principiului securităţii raporturilor juridice, a principiului legalităţii şi a exigenţelor de calitate a legii, subsumate principiului supremaţiei Constituţiei consacrat de art.1 alin.(5) din Constituţie, potrivit căruia „În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie”.

„Întrucât omisiunea de a reglementa norme tranzitorii vizează aplicarea noilor dispoziţii cu privire la situaţia operatorilor economici care deţin atestat de comercializare a produselor energetice în regim angro fără depozitare, viciul de neconstituţionalitate se răsfrânge asupra întregului act normativ, astfel încât Curtea constată neconstituţionalitatea legii supuse controlului, în ansamblul său”, se arată în motivare.