România este pe primul loc în regiune la creșterea consumului populației din 2007, când am intrat în UE, până în prezent. Depășim toate celelalte 5 țări, adică Cehia, Polonia, Ungaria, Bulgaria și Slovacia. De altfel, așa cum arătam, creșterea nivelului de trai este de departe marele câștig al nostru, având în vedere că și trei din celelalte patru capitole la care mai suntem lideri regionali sunt legate de bunăstare. Mai exact, depășim toate celelalte țări și la creșterea speranței de viață, la reducerea riscului de sărăcie și la îmbunătățirea indicatorului de inegalitate Gini 2025. Suntem lideri, de asemenea și în ceea ce privește creștere productivității muncii.

Marile salturi se opresc, însă, aici, pentru că ne aflăm pe ultimul loc la nu mai puțin de 14 capitole. „Se remarcă educația, unde România a fost pe ultimul sau pe ultimul loc la fiecare indicator analizat. Totodată, se observă o înrăutățire a situației fiscale în ultimii ani, datoria publică cunoscând o creștere explozivă și vulnerabilizând dezvoltarea viitoare a țării. Totodată, valoare absolută a deficitului comercial (în ciuda scăderii acestuia în termeni relativi) rămâne o sursă de îngrijorare. Există, e drept, și mulți indicatori la care România a performat dar care nu sunt incluși în analiză, de la creșterea relativă a rețelei de autostrăzi la creșterea producției în diverse ramuri ale economiei (care variază de la cereale la biciclete) la explozia anumitor sectoare precum TIC. Din nefericire, ariile în care țara noastră „are de lucrat” sunt printre cele predictive pentru dezvoltarea viitoare. Cu o populație slab educată după standarde europene, cu o datorie în creștere și pe fondul unei încetiniri a economiilor principalilor parteneri comerciali, România are o bază destul de șubredă pentru dezvoltarea viitoare.”, punctează cei de la Rethink România.
Pe de altă parte, nu suntem singurii care au avut probleme. În fapt, niciuna dintre țările care au intrat în UE în același val cu noi nu au reușit să puncteze decisiv la capitolul convergență, iar Ungaria este de departe marea pierzătoare.
„Niciun stat din regiune nu a reușit să „câștige” cursa spre convergență din ultimii 20 de ani. Cehia stă cel mai bine la 6 din cei 13 indicatori exprimați ca valoare curentă7, dar în general are un avantaj în scădere față de restul regiunii. Polonia a avut cea mai pronunțată ameliorare la mulți indicatori (7 din cei 15 care măsurau progresul relativ), dar se confruntă cu o situație demografică mai dificilă decât celelalte state
din regiune. Actualmente, îmbătrânește mai repede decât a făcut-o vreodată Japonia.”, relevă documentul citat.
Conform analizei, cea mai proastă evoluție a avut-o Ungaria, care nu s-a situat pe prima poziție la niciun indicator, dar s-a aflat pe ultima la nu mai puțin de 7. Ungaria era, în momentul aderării, pe a doua poziție după Cehia la dezvoltare generală, dar în ultimul deceniu a avut o evoluție inconsistentă și marcată de crize. Faptul că a pornit la drum cu un nivel ridicat de îndatorare și a avut o perioadă prelungită de suspendare a fondurilor europene nu a ajutat vecinul nostru de la vest în a menține un ritm susținut de dezvoltare.
Întreaga analiză, incluzând măsurile pe care ar trebui să le ia România pentru a își îmbunătăți situația, o puteți consulta AICI