Ce a declarat Victor Ponta în Wall Street Journal

În Europa există o nemulţumire în creştere faţă de răspunsul actual la provocările economice ale continentului, relevă premierul român. De la Paris la Bucureşti, de la Madrid la Atena, de la Londra la Dublin, oamenii au ieşit în stradă pentru a protesta împotriva corupţiei guvernamentale, lipsei de acţiune politică şi răspunsurilor nedrepte la criza economică, care le cer celor mai afectaţi să se sacrifice cel mai mult. Astăzi, europenii sunt mai sceptici ca oricând că guvernele pot fi o forţă a binelui, sau că în faţa lor se află zile mai bune pentru ei şi copiii lor.

Recenta victorie a lui François Hollande în Franţa a crescut speranţele că o abordare mai progresistă este posibilă. Astăzi, provocarea cu care se confruntă progresiştii este de a restabili încrederea în guvern şi a prezenta un plan realist la nivel naţional şi european.

Cum poate fi realizat acest lucru? În primul rând, reforma şi modernizarea trebuie să fie o ambiţie motrice, consideră Ponta. ”Putem restabili încrederea în guvern numai dacă statul însuşi devine un aliat eficient, competent şi transparent al oamenilor. Ineficienţele birocratice, abuzurile de putere şi deturnarea de fonduri publice trebuie să înceteze. În România, ne-am angajat să creăm un serviciu public modern: bine educat, recompensat în mod corespunzător şi mai presus de toate depolitizat”, explică şeful executivului român.

Pentru a completa această agendă a bunei guvernări, Europa va trebui să îmbrăţişeze un proces de reînnoire democratică. ”Trebuie să îmbunătăţim responsabilizarea şi să punem capăt abuzurilor legislative şi privilegiilor parlamentare inutile. Dar trebuie să ne asigurăm deopotrivă că parlamentele naţionale şi cel european rămân în centrul democraţiilor noastre”, subliniază premierul român.

În al doilea rând, este de părere Victor Ponta, abordarea economică trebuie să transceandă dezbaterea actuală de tipul creştere versus austeritate. ”Toţi politicienii lucizi favorizează creşterea, la fel cum suntem cu toţii în favoarea unor finanţe publice sănătoase. Ambele pot fi realizate dacă raţionalizăm cheltuielile, investim resursele disponibile cu înţelepciune şi combatem evaziunea fiscală. Cu toate acestea, ca progresişti, abordarea noastră nu trebuie să fie una cu o simplă tentă economică. Ar trebui să fim ghidaţi de un sentiment de echitate şi solidaritate, unul realizat prin prudenţă economică şi previzibilitate”, este de părere demnitarul român.

În România, de exemplu, Uniunea Social Liberală s-a angajat să echilibreze bugetul naţiunii, dar şi să repare daunele cauzate de impozitarea de către guvernul anterior a pensionarilor români. ”Vom returna fondurile colectate ilegal. Istoria judecă societăţile după modul în care îşi tratează tinerii, vârstnicii şi bolnavii. Noi nu trebuie să dezminţim aşteptările aici”, se angajează Ponta.

În Europa, oamenii sunt pregătiţi să facă sacrificii, dar nu şi să fie sacrificaţi. ”Avem nevoie de un răspuns mai echitabil la criză, în care cei care beneficiază cel mai mult trebuie să-şi plătească în mod corect partea care le revine. Acesta este motivul pentru care am promis să punem capăt evaziunii fiscale prin îmbunătăţirea cooperării dintre instituţiile care au sarcina de a o combate, precum şi prin prevenirea şi combaterea corupţiei la cele mai înalte niveluri”, notează Ponta.

Dacă istoria judecă societatea după modul în care îi tratează pe cei aflaţi în nevoie, tot aşa pieţele judecă economiile după stimulentele pe care le oferă investiţiilor private, infrastructura care susţine creşterea şi poverile plasate asupra creării de locuri de muncă. ”În Europa, noi trebuie să reducem povara fiscală asupra muncii, să creştem capacitatea noastră de absorbţie a fondurilor structurale ale UE şi să simplificăm procedurile de investiţii. Prin furnizarea unui nou impuls pentru creştere, menţinând în acelaşi timp durabilitatea acordului nostru social, vom fi capabili să reconciliem nevoile poporului nostru, respectând totodată toate angajamentele asumate faţă de partenerii noştri internaţionali – în cazul României, FMI şi Banca Mondială”, explică premierul român.

”În sfârşit, noi, progresiştii, trebuie să îmbrăţişăm internaţionalismul nostru”, susţine Ponta. Multe dintre problemele actuale sunt de natură regională şi globală, nu pur şi simplu interne. Pentru a gestiona mai bine fluxurile migraţiei, subliniază Ponta, ”trebuie să continuăm să extindem şi să întărim acordul Schengen”. Pentru a-şi îndeplini obligaţiile comune de securitate, europenii trebuie să fie parteneri activi în NATO. România s-a angajat să întărească relaţia cu Statele Unite şi NATO, angajându-se în direcţia apărării antirachetă.

Pe frontul economic, progresiştii europeni trebuie să conlucreze pentru a echilibra pactul fiscal cu angajamentele faţă de crearea de locuri de muncă şi investiţii la nivel european. Aceasta înseamnă crearea de ‘project bonds’ (pentru finanţarea de proiecte – n.red.) pentru a promova investiţiile private în infrastructura pan-europeană, întărind capitalul disponibil al Băncii Europene de Investiţii şi direcţionarea investiţiilor din fondul structural către industriile viitorului.

Pendulul politic a început să se încline din nou în favoarea progresiştilor, afirmă premierul român. ”Cu încredere în noua noastră agendă, progresiştii trebuie să demonstreze nu numai că sunt pregătiţi şi dornici să guverneze eficient, ci şi că pot transforma Europa, reda speranţa în viitor şi oferi mai multe şanse pentru toţi”, conchide premierul român.