De unde cumpărăm de fapt lapte şi produse lactate

Jucătorii din industria lactatelor trec printr-o perioadă dificilă, caracterizată de o scădere a consumului, dar şi de o presiune venită din pieţele externe. Nemulţumiţi sunt şi procesatorii, care se plâng că laptele românesc nu se mai vinde şi că au stocuri mari, dar şi fermierii care afirmă că nu prea mai au unde să îşi vândă marfa, iar preţurile pe care le primesc de la procesatori sunt în scădere. Între timp, pe rafturile magazinelor apare marfă adusă de peste graniţe, fie că este vorba despre produsul finit, fie despre laptele care intră în compoziţia unor branduri made in Romania.Totul se petrece în contextul în care, embargoul impus de Rusia statelor membre a dus la un surplus pe piaţa europeană, care caută un debuşeu.

Importuri de lapte în creştere

Din datele Institutului Naţional de Statistică, cantitatea de lapte şi smântână din lapte importată în perioada ianuarie-iulie 2014 a crescut faţă de perioada similară a anului 2012 cu aproximativ 3%, de la 70 de mii de tone, la 72 de mii de tone. Ca valoarea, laptele din import a costat în prima parte a acestui an aproximativ 35,9 milioane de euro. În schimb, exporturile însumau doar 18.000 de tone în primele 7 luni ale anului, în valoare de 11 milioane de euro. Ţara care ne livrează cele mai mari cantităţi de lapte este Ungaria (50.700 tone), urmată la mare distanţă de Cehia (6.800 de tone) şi Polonia (6.400 de tone).”Procesatorii din Polonia au primit un ajutor de 123 milioane de euro din cei 160 milioane de euro din partea UE. Ajutorul pare a fi unul special directionat având în vedere că s-a alocat acest sprijin doar pentru unt vrac”, susţin reprezentanţii HolsteinRo, asociaţie care adună 60% din crescătorii de vite din România.

De ce laptele marca proprie este mai ieftin

Mai mult, Asociaţia atrage atenţia asupra faptului piaţa româneasca este „invadată de produse finite („specialitati din lapte” cu un procent foarte mare de uleiuri vegetale comercializate prin depozite care domina piata „neagra” a laptelui pentru care A.N.P.C. nu a intreprins actiuni majore de control. Totodată, potrivit acestora, pe rafturile magazinelor apar tot mai multe produse finite („marca proprie”) produse în Polonia, Germania şi Ungaria. „Aceste produse ajung la un preţ atât de redus pe raftul supermarketului din România pentru că au în spate fie subvenţii pentru export fie frauda fiscala”, explică ASociaţia.

De altfel, din datele INS reiese că în ultimii doi ani, importurile de produse procesate din lapte (brânză,caş) au crescut cu 8,3%, până la aproximativ 22.133 de tone. Anul acesta, importurile au fost ceva mai reduse comparativ cu 2013, când în perioada ianuarie-iulie s-au adus de peste graniţe 22.857 tone de brânză şi caş. Cel mai mare exportator este Germania, care a livrat către România aproximativ 9.586 de tone de brânză şi caş, în primele şase luni ale acestui an. ” Importul de produse finite este în creştere. În consecinţă, plus valoarea prelucrării laptelui merge în altă parte, iar muncitorii din România ajung în şomaj”, avertizează repreyentanţii HolsteinRo. Potrivit acestora, diferenţa marcantă între fermierii români şi vest europeni este dată doar de politicile naţionale.

Piaţa neagră perturbă

Crescătorii de animale vorbesc şi despre o piaţă neagră a laptelui, extrem de prosperă. „Pe piata româneasca activează peste 10.000 centre de colectare care, nevazute de A.N.S.V.S.A., aduc în piaţă lapte neconform la preţuri ridicole. Care mai este în aceste condiţii rolul subvenţionarii fermelor? Se face astfel o subvenţionare a procesatorilor şi a retailerilor, nu a fermierului sau a consumatorului. Toate aceste au drept consecinţă faptul că la raft preţul este în continuare foarte ridicat la produsele româneşti”, mai explică reprezentanţii HolsteinRo. Aceştia mai susţin că A.N.P.C. dar şi A.N.S.V.S.A. dau dovadă de o „permisivitate exagerată atunci când vine vorba de verificarea laptelui neconform care intră la procesare, contrar legislatiei existente, şi a fraudării reţetelor oficiale de producţie”.

Din punctul de vedere al crescătorilorde vite, printre soluţiile pentru redresarea situaţiei ar fi monitorizarea fraudelor realizate de importatorii si distribuitorii de produse lactate, respectarea legislatieie de catre reprezentantii ANSVSA cu privire la monitorizarea centrelor de colectare si a trasabilitatii laptelui neconform procesat, dar şi reducerea TVA-ului. Totodată, Asociaţia susţine sprijinirea cooperativelor de fermieri în achizitionarea sau construirea de fabrici de procesare a laptelui.