Ce datorii au firmele la bugetul de stat şi în ce domenii sunt cele mai mari restanţe – analiză RisCo.RO

Adaugă-ne ca sursă preferată

Totodată, numărul firmelor cu datorii neachitate a ajuns la 48.028, cu peste o mie mai multe decât în trimestrul anterior (47.012). Ca şi până acum, ponderea cea mai mare a restanţelor provine din domenii precum construcţiile, comerţul şi transporturile, scrie Agerpres.

Obligaţiile către bugetul de stat continuă să reprezinte majoritatea restanţelor, cu un total de 57,6 miliarde lei în trimestrul al doilea din 2026, din care 1,7 miliarde lei sunt contestate de firme. Bugetul asigurărilor sociale înregistrează datorii de 14,9 miliarde lei, cu 46 de milioane lei contestate.

Restanţele către bugetul de sănătate depăşesc 4,6 miliarde lei, din care 18,5 milioane lei sunt contestate. Cea mai mică valoare rămâne la bugetul asigurărilor de şomaj, cu 502 milioane lei datorii, din care sub un milion de lei sunt contestate.

Bucureşti adună 31,9 miliarde lei, adică peste 41% din totalul naţional, sumă generată de 19.045 de firme cu restanţe în trimestrul al doilea.

Urmează, la mare distanţă: Ilfov, cu 6 miliarde lei; Constanţa, cu 3,8 miliarde lei; Timiş, cu 2,7 miliarde lei; Buzău şi Sibiu, fiecare cu peste 2,1 miliarde lei.

La celălalt capăt al clasamentului, Covasna, Vâlcea şi Sălaj rămân judeţele cu cele mai mici datorii acumulate, sub 170 milioane lei fiecare.

Pe sectoare de activitate, construcţiile de clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale se menţin pe primul loc, atât ca valoare a datoriilor – 5,14 miliarde lei, cât şi ca număr de firme restante, 5.977 în total.

La distanţă, comerţul cu ridicata al produselor alimentare, băuturilor şi tutunului totalizează aproape trei miliarde lei, iar comerţul cu ridicata specializat al altor produse depăşeşte 2,5 miliarde lei.

Alte domenii cu niveluri ridicate de restanţe sunt: industria chimică, cu 2,3 miliarde lei; activităţile de protecţie şi gardă, cu aproape două miliarde lei; activităţile de intermediere în comerţul cu ridicata, cu 1,9 miliarde lei; activităţile de servicii anexe extracţiei petrolului brut şi gazelor naturale, cu peste 1,8 miliarde lei; transportul rutier de mărfuri, cu 1,7 miliarde lei; construcţia de drumuri şi căi ferate, cu 1,7 miliarde lei.