Ce este certificatul energetic al clădirilor şi când este obligatoriu să existe

Adaugă-ne ca sursă preferată

Actul cuprinde date cu privire la consumurile de energie primară și finală, inclusiv din surse regenerabile de energie, precum și cantitatea de emisii în echivalent CO2. 

Pentru clădirile existente, certificatul cuprinde și măsuri recomandate pentru reducerea consumurilor energetice, precum și pentru creșterea ponderii utilizării surselor regenerabile de energie în total consum.

El poate fi emis doar de către auditori energetici atestați. Vedeți mai multe detalii pe www.certificat-rapid.ro.

Când este obligatoriu să existe un certificat energetic?

Obligativitatea certificatului energetic a fost introdusă în țara noastră prin Legea 159 din 2013 care a modificat și completat Legea 372 din 2005 privind performanța energetică a clădirilor, astfel încât începând cu data de vineri, 19 iulie 2013 certificatul energetic a devenit obligatoriu la vânzarea sau închirierea unui imobil sau parte din acesta.
În ce situații este obligatoriu să existe acest document:
• la vânzarea sau închirierea unui imobil sau părți din acesta (apartament, etaj etc.);
• la recepționarea construcțiilor noi;
• în cazul în care imobilul sau o parte din acesta suferă lucrări de renovare majoră;
• la construcțiile vizitate frecvent de public, caz în care el trebuie să fie afișat într-un loc vizibil și accesibil.

Pentru ce categorii de clădiri este necesar să existe acest certificat de performanță energetică?

Acest document este necesar pentru următoarele categorii de imobile:

• case și blocuri de locuințe;
• birouri, clădiri de învățământ (școli, grădinițe etc.);
• spitale, clinici etc.;
• spații comerciale, hoteluri, restaurante;
• clădiri destinate activităților sportive;
• clădiri cu alte funcțiuni.

Categorii de imobile exceptate de la această obligație

Există și câteva categorii de imobile exceptate de la această obligație:

• clădiri și monumente protejate care fie fac parte din zone construite protejate, conform legii, fie au valoare arhitecturală sau istorică deosebită, cărora, dacă li s-ar aplica cerințele, li s-ar modifica în mod inacceptabil caracterul ori aspectul exterior;

• clădiri utilizate ca lăcașuri de cult sau pentru alte activități cu caracter religios;

• clădiri provizorii prevăzute a fi utilizate pe perioade de până la 2 ani, din zone industriale, ateliere și clădiri nerezidențiale din domeniul agricol care necesită un consum redus de energie;

• clădiri rezidențiale care sunt destinate a fi utilizate mai puțin de 4 luni pe an;

• clădiri independente, cu o suprafață utilă mai mică de 50 m2.