Ce este în spatele noii legi de plată a pensiilor private, cu efect pentru 9 milioane de români. Statul vrea să își finanțeze datoria din banii oamenilor- Codîrlașu, CFA

Adaugă-ne ca sursă preferată

”De facto, legea de plată a pensiilor aferente Pilonului II este o restructurare mascată a datoriei publice pe baza banilor strânși în Pilonul II de pensii”, a declarat pentru Economica.net Adrian Codirlașu, vicepreședinte CFA România.

Proiectul de lege, aflat încă în discuții, limitează modul în care românii își pot retrage banii din Pilonul II de pensii, odată cu atingerea vârstei de pensionare. Deși, în prezent, banii pot fi retrași integral, forma inițială a acestui proiect introducea o limită de retragere de 25% din suma totală pentru o primă tranșă. Ulterior, restul, de 75%, urma să fie încasat eșalonat, în tranșe lunare timp de zece ani. Mai recent, alte variante sunt  în discuție, însă, în orice caz, suma forfetară va fi limitată semnificativ.

Citește și : Oficial. Guvernul discută mâine noua lege privind plata pensiilor, cu impact pentru 9 milioane de români. Trei variante: crește aproape sigur suma ce poate fi retrasă la început din fonduri. Pe câți ani va merge plata?

Ce s-am  discutat mai puțin este faptul că banii rămași după prima tranșă de cash de 25% ,30% sau 35% (cum se discută mai nou) vor fi virați în fonduri speciale de plată a pensiilor, care se vor ocupa de plata lunară a pensiei Pilon II pentru fiecare investitor.

Potrivit legii, aceste fonduri de plată a pensiilor sunt obligate, potrivit legii, să investească banii pe care îi au de rambursat exclusiv în titluri de stat. Această obligativitate de a investit doar în titluri de stat timp de 10 ani se poate dovedi o mișcare perdantă pentru investitor, așa cum arată Adrian Codârlașu.

”Inflația în ultimii 10 ani a fost de 40%. Fondurile de pensii administrate privat au avut cum să facă proft datorită faptului că 30% din banii deponenților aveau o diversificare a investițiilor, în depozite, acțiuni, etc care ofereau o protecție în fața inflației. Obligativitatea de a investi toți banii doar în titluri de stat este pierzătoare atunci când avem o inflație mare. Chiar dacă în următorii 10 ani nu vom avea probabil o inflație tot de 40%”, a declarat Adrian Codîrlașu.

Analizele economiștilor bancari apreciază că datoria publică, în prezent de 54% din PIB, ultimele date statistice, va ajunge anul acesta la 60% și își va urma creșterea în următorii ani. Prin blocarea banilor pe care viitorii pensionari ar trebui să îi primească toți odată în titluri de stat pe termen lung, guvernul Bolojan restructurează datoria publică pe banii cotizanților din Pilonul II.

Reprezentanții Ministerului Muncii și cei ai Autorității pentru Supraveghere Financiară (ASF) dezbat proiectul de lege și eventaualele modificări, dar care nu sunt de substanță (ci posibilitatea unei retrageri cash de 25% din sum pe parcursul săptămânii 18-22 august, iar o varianta concretă ar trebui să fie finalizată până la finalul săptămânii.