La Măgurele se pun bazele unui centru de cercetare de vârf ca să inverseze exodul creierelor

Comisia Europeană a aprobat azi sprijinul financiar pentru construcţia celei mai avansate infrastructuri din lume destinate studiilor legate de radiaţia fotonică cu caracteristici extreme, pe Platforma de Fizică Măgurele. Mai precis, e vorba despre construcţia unui laborator paneuropean la Măgurele, care va fi operaţional în 2015.
Cristina Şomănescu - mar, 18 sept. 2012, 12:32
La Măgurele se pun bazele unui centru de cercetare de vârf ca să inverseze exodul creierelor

Proiectul se numeşte Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP), iar beneficiarul său este Institutul Național de Fizică și Inginerie Nucleară ”Horia Hulubei”.

Proiectul vizează crearea unei infrastructuri de cercetare de reputaţie internaţională, care va fi deschisă pentru specialiști din mediul știinţific universitar și privat.

Laboratorul din România va face parte din prima rețea multidisciplinară paneuropeană care vizează cercetarea potențialului tehnologiei laser de vârf.

Această infrastructură de cercetare de avangardă va fi dezvoltată în România, Republica Cehă și Ungaria, în perioada 2010-2016. Valoarea proiectului se ridică la 356 de milioane de euro. Proiectul este finanţat de UE prin programul „Creșterea Competitivității Economice”, din cadrul Fondului european de dezvoltare regională (FEDER).

În laboratorul paneuropean dezvoltat la Măgurele vor activa specialişti români în domenii inovatoare ale fizicii fundamentale, noua fizică nucleară și astrofizică, precum și știința materialelor și științele vieții. De asemenea, cercetătorii vor studia modalități noi de tratare a materialelor nucleare și a deșeurilor radioactive.

Laboratorul paneuropean dezvoltat la Măgurele e unul dintre proiectele de infrastructură de cercetare prioritare pentru Europa, potrivit Forumului strategic european privind infrastructurile de cercetare (ESFRI).

„Ne punem speranțe foarte mari în proiectul ELI-NP. Prin intermediul acestuia, România are ocazia de a se plasa ferm pe harta cercetării europene, de a păstra în țară lucrători cu specializare foarte înaltă, inversând fenomenul «exodul creierelor» și atrăgând noi societăți în regiune”, a declarat Comisarul Hahn.

În prezent, România investeşte 0,5% din PIB în cercetare și dezvoltare, în sectoarele public și privat luate împreună, în contextul în care obiectivul României în cadrul strategiei Europa 2020 este creşterea ponderii investiţiei în cercetare şi dezvoltare la 2% din PIB. CE mizează pe proiectul antemenţionat pentru a atinge acest obiectiv.

Te-ar mai putea interesa și
Divizia de regenerabile a celui mai bogat ucrainean vrea de nouă ori mai multe capacități în România, după primele două proiecte finalizate deja la noi. Interviu cu John Stuart, CEO DRI
Divizia de regenerabile a celui mai bogat ucrainean vrea de nouă ori mai multe capacități în România, după primele ...
John Stuart este CEO al  DTEK Renewables International (DRI), divizia de regenerabile a conglomeratic energetic ucrainean DTEK, controlat de Rinat Ahmetov, cel mai bogat ucrainean. DRI este din ce......
Virgil Ichim pleacă de la conducerea Allianz-Țiriac Pensii Private începând cu data de 30 aprilie 2024
Virgil Ichim pleacă de la conducerea Allianz-Țiriac Pensii Private începând cu data de 30 aprilie 2024
Virgil Ichim, CEO Allianz-Țiriac Pensii Private, pleacă de la conducerea companiei începând cu data de 30 aprilie 2024, ...
Aquila finalizează tranzacția prin care a preluat Parmafood
Aquila finalizează tranzacția prin care a preluat Parmafood
Aquila, distribuitorul pentru piața bunurilor de larg consum din România și Republica Moldova, a finalizat tranzacția ...
Antibiotice Iași vrea să își crească substanțial productivitatea cu ajutorul digitalizării. Contract cu un gigant din IT
Antibiotice Iași vrea să își crească substanțial productivitatea cu ajutorul digitalizării. Contract cu un gigant din IT
Antibiotice Iași (ATB) vrea să își crească productivitatea cu 25% până în 2030 cu ajutorul accelerării procesului ...