Ce înseamnă ACTA

Economica.net
01 02. 2012
acta_13487700

Potrivit textului Acordului comercial de combatere a contrafacerii (ACTA) între Uniunea Europeană şi statele membre ale acesteia, Australia, Canada, Japonia, Republica Coreea, Statele Unite Mexicane, Regatul Maroc, Noua Zeelandă, Republica Singapore, Confederaţia Elveţiană şi Statele Unite ale Americii, postat pe site-ul Ministerului Economiei, prin informaţii privind regimul drepturilor de autor se înţelege: informaţii care identifică opera, interpretarea, execuţia sau fonograma; autorul operei, artistul interpret sau executant al interpretării sau execuţiei sau producătorul fonogramei; sau deţinătorul oricărui drept asupra operei, interpretării, execuţiei sau fonogramei.

Vezi integral textul tratatului ACTA, în limba română

De asemenea, informaţiile privind regimul drepturilor înseamnă informaţii cu privire la clauzele şi condiţiile utilizării operei, interpretării, execuţiei sau fonogramei sau orice numere sau coduri care reprezintă aceste informaţii atunci când oricare din aceste informaţii este anexată unei copii a unei opere, interpretări, execuţii sau fonograme sau apare în legătură cu comunicarea sau punerea la dispoziţia publicului a unei opere, interpretări, execuţii sau fonograme.

ACTA prevede că „pentru a proteja informaţiile privind regimul drepturilor în format electronic, fiecare parte prevede protecţie juridică corespunzătoare şi sancţiuni juridice eficace împotriva oricărei persoane care săvârşeşte una din următoarele fapte cu ştiinţă şi fără autorizaţie sau, în cazul sancţiunilor civile, având motive întemeiate de a crede că această faptă va determina, va permite, va facilita sau va disimula o încălcare a unui drept de autor sau a unor drepturi conexe: eliminarea sau modificarea oricărei informaţii privind regimul drepturilor în format electronic; distribuirea, importul în vederea distribuirii, radiodifuzarea sau televizarea, comunicarea către public sau punerea la dispoziţia publicului a unor opere, interpretări, execuţii sau fonograme, ştiind că informaţiile privind regimul drepturilor în format electronic au fost eliminate sau modificate fără autorizaţie”.

Fiecare parte semnatară a Acordului se asigură că legislaţia sa cuprinde proceduri de aplicare a legii, care să permită o acţiune eficace împotriva oricărui act de încălcare a drepturilor de proprietate intelectuală, care are loc în mediul digital, inclusiv măsuri de remediere eficiente destinate să prevină orice încălcare şi măsuri de remediere care să constituie un mijloc de descurajare a oricărei încălcări ulterioare.

Procedurile de aplicare a legii ale fiecărei părţi se aplică încălcării dreptului de autor sau drepturilor conexe asupra reţelelor digitale, care pot include utilizarea ilegală de mijloace de difuzarea la scară largă în scopul încălcării. Aceste proceduri sunt puse în aplicare astfel încât să se evite crearea de obstacole în calea activităţii legitime, inclusiv comerţul electronic şi, în conformitate cu legislaţia părţii respective, respectă principii fundamentale precum libertatea de expresie, un proces echitabil şi protecţia vieţii private.

Totodată, acordul prevede că o parte semnatară poate să furnizeze, în conformitate cu actele sale cu putere de lege şi cu normele sale administrative, autorităţilor sale competente autoritatea de a solicita unui furnizor de servicii online „să divulge rapid” unui titular al dreptului suficiente informaţii pentru a identifica un abonat despre al cărui cont se presupune că a fost utilizat pentru încălcare, atunci când respectivul titular al dreptului a depus o cerere, suficientă din punct de vedere juridic, cu privire la contrafacerea mărcilor de comerţ sau la încălcarea dreptului de autor sau a drepturilor conexe şi atunci când astfel de informaţii sunt cerute pentru a proteja sau a aplica drepturile respective.

Aceste proceduri sunt puse în aplicare astfel încât să se evite crearea de obstacole în calea activităţii legitime, inclusiv comerţul electronic şi, în conformitate cu legislaţia părţii respective, respectă principii fundamentale precum libertatea de expresie, un proces echitabil şi protecţia vieţii private.

Nicio dispoziie a acordului nu obligă vreuna dintre părţi să divulge: informaţii a căror divulgare ar fi contrară legislaţiei sale, inclusiv actelor cu putere de lege care protejează drepturile privind viaţa privată sau care ar fi contrară acordurilor internaţionale din care aceasta face parte; informaţii confidenţiale a căror divulgare ar împiedica aplicarea legii sau ar fi, în alt mod, contrare interesului public; informaţii confidenţiale a căror divulgare ar aduce prejudicii intereselor comerciale legitime ale anumitor întreprinderi, publice sau private.

Fiecare parte prevede ca, în cadrul procedurilor judiciare civile privind aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală, autorităţile sale judiciare să aibă autoritatea de a ordona contravenientului care, ştiind sau având motive rezonabile pentru a şti, s-a angajat într-o activitate de încălcare a drepturilor să plătească titularului dreptului daune-interese corespunzătoare în scopul de a compensa prejudiciul pe care titularul dreptului l-a suferit în urma încălcării.

Pentru a determina valoarea daunelor-interese pentru încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală, autorităţile judiciare ale unei părţi dispun de autoritatea de a lua în considerare, printre altele, orice măsură legitimă a valorii pe care titularul dreptului o prezintă, care poate cuprinde pierderea profiturilor, valoarea mărfurilor sau a serviciilor care au făcut obiectul încălcării, măsurate la preţul pieței sau la preţul cu amănuntul propus.


Guvernul Japoniei este depozitarul acordului.

Guvernul a anunţat, marţi, că Ministerul Economiei va iniţia consultări publice privind Tratatul Comercial Anti-Contrafacere (ACTA), un document care nu poate fi aplicat înainte de parcurgerea mai multor etape, inclusiv ratificarea în Parlament, şi care nu modifică legea în domeniul proprietăţii intelectuale.

Reprezentanţi din 22 de state membre UE şi Uniunea Europeană au semnat, în 26 ianuarie, la Tokyo, Tratatul Comercial Anti-Contrafacere (ACTA), care nu va putea intra însă în vigoare fără aproarea Parlamentului European. Scopul acordului (între UE, SUA, Australia, Canada, Japonia, Mexic, Maroc, Noua Zeelandă, Singapore, Coreea de Sud şi Elveţia) este, potrivit PE, acela de a consolida respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, inclusiv online, şi de a combate contrafacerea şi pirateria pentru bunuri precum haine de lux, muzică şi filme.

Pe de altă parte, raportorul PE al ACTA, francezul Kader Arif, a demisionat în 27 ianuarie, denunţând negocierile cu privire la acest text controversat pe care l-a calificat drept o „mascaradă”, afirmind că lansează „un semnal de alarmă”.