1EUR = 4.8750 RON | Bucureşti 28 º

News

Ce limbi străine să-ţi înveţi copilul ca să fie curtat de angajatori când intră pe piaţa muncii

Care sunt limbile străine pe care ar fi preferabil să le înveţe copilul încă din şcoala primară ca să aibă la maturitate un profil profesional vânat de angajatori şi competitiv pe piaţa internaţională a muncii? Headhunter-ul Irina Vasile, country manager al firmei de executive search Antal International, unul dintre cei mai mari jucători din piaţa de executive search, Sorin Faur, director HR, coordonator pentru zona Balcani la BDO Outsourcing Services, şi recrutorii Adecco ne-au răspuns pe larg la aceste întrebări.

Există o corelaţie pozitivă între numărul de limbi străine cunoscute şi angajabilitatea candidaţilor? Dacă da, ce limbi străine şi câte limbi străine ar fi preferabil să înveţe copilul ca să nu ajungă şomer la maturitate?

"Nu există tocmai o legătură între a şti nu ştiu câte limbi şi a nu ajunge şomer. În primul rând, orice părinte trebuie să îşi canalizeze copilul în acel domeniu în care copilul este cel mai înclinat, întrucât acolo are cele mai multe şanse (n. red. să se împlinească profesional). Sunt copii care chiar nu au înclinaţii pentru limbi străine, dar ar fi nişte ingineri foarte buni, sau medici veterinari etc. Deci întâi să se verifice profesia de bază corespunzătoare talentului nativ al copilului, şi către aceea să fie canalizat! Şi să nu îl îndoape cu o mie de meditaţii la o mie de limbi, şi să nu îl dea părinţii obligatoriu acolo unde li se pare lor că va fi banos sau sigur. Ci acolo unde copilul este cel mai înclinat, din punct de vedere nativ! Acolo va da el cele mai bune rezultate. Engleza oricum se învaţă acum în şcoli, din filme, muzică etc. Desigur, merită un efort pentru cunoaşterea a minimum încă o limbă străină, pe lângă profesia de bază, de pildă. Dar a face din aceasta un ţel în sine, să ştim o mie de limbi, indiferent ce şi cum, în contextul în care cei mai mulţi tineri nu ştiu nici măcar limba maternă, mi se pare snobism exagerat şi, de fapt, inutil. Se face mai mult caz decât trebuie, pe marginea acestui subiect, de altfel", a explicat pentru ECONOMICA.NET headhunter-ul Irina Vasile, country manager al firmei de executive search Antal International, unul dintre cei mai mari jucători din piaţa de executive search.

De la ce nivel ar fi preferabil să cunoască aceste limbi străine?

Dacă nu va face carieră în limbi străine, e suficient să ştie (bine n. red.) engleza şi încă o limbă măcar la nivel conversaţional! De altfel, nici nu este timp, cu excepţia unor copii supradotaţi, să le facă bine pe toate..Dacă este foarte silitor, o mai ştie şi pe a treia la nivel mediu. Dar ce înseamnă "'mediu"? Pentru unii înseamnă binişor, chiar fluent, dar perfectibil, pe când pentru alţii înseamnă mai puţin decât conversaţional, deci mai mult aşa, ca să zicem că am început să "rupem" puţin..Acest nivel nu este de mare ajutor pentru ocuparea unui job, ci este pur cultural, ne-a explicat headhunter-ul Irina Vasile.

Sorin Faur: Două limbi străine sunt în general suficiente, dacă nu există o pasiune sau un talent aparte pentru limbi străine. Engleza obligatoriu şi germană sau franceza.

"Alegerea limbii străine de studiat depinde de mulţi factori, dintre care cei mai importanţi sunt zona de reşedinţă şi istoricul părinţilor. În functie de zona de reşedinţă, această primă limbă străină poate fi engleza, franceza sau germana (în unele zone ale ţării este mai utilă germana, de exemplu, decât engleza), dar per ansamblu, prin faptul că s-a impus internaţional ca lingua franco, engleza iese cu certitudine în faţă, fiind vorbită sau înţeleasă practic în toate colţurile lumii. Fie că părinţii aleg ca prima limbă străină pentru copilul lor germana sau franceza, engleza trebuie să fie în pachetul de limbi de studiat, este o cerinţă de bază. Două limbi străine sunt în general suficiente, dacă nu există o pasiune sau un talent aparte pentru limbi străine", a spus pentru ECONOMICA.NET Sorin Faur, director HR, coordonator pentru zona Balcani la BDO Outsourcing Services.

Ce limbi străine şi câte limbi străine ar fi preferabil să înveţe copilul care are aptitudini native pentru învăţarea limbilor străine, ca să nu ajungă şomer la maturitate?

Cei care au înclinaţie către învăţarea limbilor străine ar fi preferabil să cunoască minimum engleza fluent şi minimum încă o limbă de circulaţie internaţională, la un nivel măcar conversaţional, de exemplu: spaniola, franceza. Germana este foarte apreciată acum. Chiar şi chineza, rusa, pentru că sunt limbile unor economii puternice, ne-a spus headhunter-ul Irina Vasile.
De obicei, e preferabil ca învăţarea acestor limbi să înceapă la o vârstă cât mai fragedă, însă fără a obosi şi bombarda copilul, cărat şi smuls la fiecare două zile la câte o altă meditaţie "intensivă", vrea-nu vrea, a adăugat headhunter-ul Irina Vasile.

Adecco: Ideal e să cunoşti două limbi de circulaţie internaţională şi una extra-europeană

"Este important ca o persoană, încă de la o vârstă fragedă, să cunoască o limbă de circulaţie europeană: engleza, germana, franceza, spaniola, şi una dintre limbile de circulaţie extra-europeană: chineza, japoneza sau coreana. E ideal ca o persoană să cunoască două limbi de circulaţie internaţională şi una extra-europeană. Este important ca procesul de învăţare să înceapă de la o vârstă cât mai mică, de exemplu, de la clasa pregătitoare sau de la clasa I. Este ideal ca nivelul cunoscut al acestor limbi să fie cel puţin conversaţional", ne-au spus recrutorii Adecco.

Ce limbi străine şi câte limbi străine ar fi preferabil să înveţe copilul ca să aibă la maturitate un profil profesional curtat de angajatorii din România şi din străinătate?

Marile limbi "profesionale" europene au o circulaţie internaţională amplă şi sunt căutate pe toate continentele. Chineza, japoneza sau coreana sunt atractive, datorită mărimii şi extinderii pieţelor economice asiatice, au adăugat recrutorii Adecco.

Sorin Faur: Japoneza, coreana sau chineza sunt limbi cu potenţial. Dacă nu în România direct, în Europa şi în lume unde sunt comunităţi asiatice şi afaceri extrem de puternice, cunoaşterea acestor limbi poate fi un pariu câştigator pentru următoarele generaţii.

Dacă privim subiectul din perspectivă economică, foarte utile sunt şi germana, şi franceza, datorită intereselor economice puternice ale acestor ţări în Romania, şi - evident - poziţiei de lideri ai Europei. O categorie de aparte de limbi o reprezintă limbile rare, exotice. Din acest punct de vedere, limbi precum suedeza, finlandeza, olandeza, japoneza, coreana sau chineza sunt limbi cu potenţial. Pe de o parte, pentru proiecte de call-center la început de carieră, şi apoi traduceri sau intermedieri relaţii comerciale. Pe de altă parte, pentru că Asia (re)devine o forţă din punct de vedere economic, cu China care acum este pe locul doi, mereu în creştere şi ambiţioasă. Şi dacă nu în România direct, în Europa şi în lume unde sunt comunităţi asiatice şi afaceri extrem de puternice, cunoaşterea acestor limbi poate fi un pariu câştigator pentru următoarele generaţii. Pentru a o valorifica din punct de vedere economic, studiul unei limbi străine trebuie să înceapă cât mai devreme, din ciclul primar, şi trebuie ştiută fluent! O limba pe care doar o înţelegi nu ajută, trebuie să o vorbeşti, şi încă la un nivel la care cineva să considere că merită să te angajeze! În esenţă, orice limbă devine profitabilă din punct de vedere economic de la acest nivel în sus (dacă e vorbită cel puţin fluent n. red.), ne-a spus Sorin Faur, director HR, coordonator pentru zona Balcani la BDO Outsourcing Services.

Dublul standard al angajatorilor străini care deschid birouri în România: vor să le cunoşti limba, în vreme ce ei înşişi nu vorbesc fluent engleza

"Angajatorii s-au învăţat să le vină (n. red. să angajeze) oamenii care cunosc limbile companiilor lor. De exemplu, nemţii (n. red. angajatorii nemţi) vor cunoscători de germană, francezii (n. red. angajatorii francezi) de franceză, etc. Totuşi, ei înşişi (angajatorii străini) nu ştiu nici engleza, limba cu cea mai mare circulaţie aici. Nu mai spun despre un nivel minim de limba română..Vin în România să facă investiţii de milioane de euro, iar ei abia "rup" în engleză, cât să poţi pricepe măcar...ceva?!... şi desigur că vor ca tu să ştii limba lor. Deşi ei sunt cei care vin la noi, aici. Mi se pare că ar trebui să cultivăm mai mult şi mai cu mândrie propriile noastre valori, totuşi!", ne-a spus headhunter-ul Irina Vasile.

Pledoaria headhunter-ului Irina Vasile: Să nu mai fim ruşinaţi de ţară şi de limba noastră, când alţii vin şi fac bani grămadă aici.

Mie când îmi vin astfel de cereri, întotdeauna mă lupt să schimb pe cât posibil astfel de mentalităţi. Interesale să se poată întâlni aşadar la mijloc! Ok, sunteţi indieni, nu vorbiţi româna, nici noi nu vorbim hindusa, dar atunci haide să ne înţelegem toţi într-o engleză bună! E doar un exemplu, pentru că la fel se petrece şi cu vest-europenii, încă şi mai şi, chiar dacă majoritatea stau mai bine la engleză, li se pare NORMAL ca ei abia sa ştie o limbă în plus faţă de limba lor, iar noi să ştim minimum două limbi străine, de fapt, ca să ocupam poziţia cerută. Şi totuşi, mie personal mi se cer mai întâi oameni foarte pricepuţi în meseria de bază, şi abia apoi într-o anumită limbă străină sau nu. Numai în anumite roluri sunt cerinţe de cunoaştere a unor limbi străine. Repet, şi acelea se potrivesc absolvenţilor de facultăţi ale acelor limbi străine! Deci este chiar meseria lor de bază. În concluzie, copiii trebuie întâi pregătiţi să ştie bine domeniul spre care ei sunt cel mai înclinaţi, şi-l aleg, şi abia apoi spre cunoaşterea a minimum două limbi străine, a conchis headhunter-ul Irina Vasile.

Ce mutaţii apreciaţi că vor interveni pe piaţa muncii în 15 ani, care justifică învăţarea limbilor străine pe care le-aţi enumerat?

"Deşi nu este uşor să prevezi viitorul economic al omenirii pe o o perioadă de 15-20 de ani (vedem criza din 2008, sau actuala criză a burselor şi, potenţial, alte crize care pot schimba unele raporturi de forţă), este clar ca Asia va creşte enorm, fie şi numai datorită uriaşelor pieţe de consum de care dispune (China cu 1.4 miliarde locuitori, India cu 1.25 miliarde locuitori). Vedem emergenţa acestor ţări de ani buni, mai lent sau mai rapid, această tendinţă nu poate fi stopată. Asia a ieşit din zona economiilor bazate pe resurse naturale iar acum investeşte în inteligenţă şi cercetare. Semnificativ sau nu pentru noi în Romania, dar faptul că Mark Zuckerberg (fondatorul Facebook) a învăţat chineza poate nu este totuşi un semnal de ignorat", ne-a spus Sorin Faur.

O perioada de 15 ani este foarte mare pentru a putea face previziuni precise pe piaţa muncii. A fost nevoie de doar trei luni, ca în anul 2007, să se conştientizeze şi declanşeze criza economică. Acest lucru a marcat fundamental piaţa muncii. Este totuşi foarte clar că toate sectoarele economice vor trece printr-un proces de digitalizare şi vom fi martorii celei de-a patra Revoluţii Industriale, au conchis recrutorii Adecco.

loading...
Loading...

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

Daniel Oanţă

Vrem iar?

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO