Ce ne așteaptă în 2026 – Vine recesiunea? Cât va creşte euro şi ce se va întâmpla cu preţurile (InterCapital Securities)

„Din perspectiva creşterii economice, imaginea de ansamblu nu arată o recesiune, ci o temperare. Considerăm că perioada de creştere mai accentuată a României s-a încheiat. În T3 2025, creşterea faţă de anul precedent a fost de 2,0%, confirmând această încetinire, în timp ce investiţiile rămân principalul factor de presiune în structura actuală a creşterii, formarea brută de capital în termeni reali fiind în continuare negativă. În acest context, România intră în 2026 cu o nevoie clară de reechilibrare a motoarelor de creştere: susţinerea consumului concomitent cu relansarea investiţiilor, inclusiv prin programele de finanţare ale Uniunii Europene”, a afirmat Ivan Drazetic, Head of Fixed Income, InterCapital Securities, citat în comunicat.

Conform acestuia, pentru pieţe, problema principală rămâne consolidarea bugetară, scrie Agerpres care citează analiza.

„Presupunând continuitatea implementării şi stabilitatea la nivelul coaliţiei de guvernare, considerăm drept scenariu de bază un deficit bugetar de aproximativ -8,0% din PIB în 2025, cu o reducere către circa -6,5% în 2026, recunoscând totodată existenţa unor riscuri semnificative, în special cele asociate costurilor mai ridicate de serviciu al datoriei şi incertitudinilor legate de ratingul de ţară”, se menţionează în analiză.

Potrivit sursei citate, cele mai recente date indică o inflaţie a preţurilor de consum de 9,8% comparativ cu anul precedent şi o inflaţie HICP (Indici armonizaţi ai preţurilor de consum) de 8,4% comparativ cu anul precedent, în timp ce scenariul de bază al companiei de investiţii presupune o inflaţie medie de 7,5% în 2025 şi de 6% în 2026.

„Al treilea element, adesea subestimat până în momentul în care începe să influenţeze pieţele, este poziţia externă şi structura finanţării. Cursul leu/euro a intrat într-un nou interval de variaţie. Turbulenţele politice din 2025 au împins cursul peste pragul de 5,00 lei; chiar şi după ameliorarea contextului politic, în urma victoriei coaliţiei pro-occidentale din 18 mai, cursul nu a reuşit să revină în mod sustenabil sub acest nivel. Rezervele valutare au atins un maxim istoric de 76,0 miliarde de euro, oferind băncii centrale spaţiu de manevră. Chiar şi în aceste condiţii, considerăm că există argumente solide pentru o apreciere a cursului leu/euro anul viitor, susţinută de un deficit de cont curent estimat la 7,0% din PIB în 2026, de un deficit bugetar care rămâne ridicat, la 6,5% din PIB chiar şi în scenariul în care consolidarea are succes, precum şi de o orientare mai accentuată a finanţării către piaţa internă. În opinia noastră, un nivel al cursului de aproximativ 5,15 lei/euro în acest an ar putea urca spre 5,25 lei/euro anul viitor. Această evoluţie ar implica o presiune uşor mai ridicată asupra inflaţiei importate şi costuri mai mari în euro pentru economie (de la energie şi alte importuri până la serviciul obligaţiilor denominate sau indexate la euro), iar din perspectiva pieţelor s-ar traduce, de regulă, printr-o primă de risc mai mare şi prin necesitatea ca activele locale să ofere randamente mai atractive pentru a menţine capitalul investit”, se arată în analiza citată.

Totodată, Ivan Drazetic susţine că detaliile legate de finanţare vor conta la fel de mult în 2026.

„În scenariul de bază privind deficitul pentru 2026, estimăm că Ministerul Finanţelor va avea nevoie de o finanţare brută de aproximativ 270 de miliarde de lei în 2026 (faţă de circa 260 de miliarde de lei în 2025). După emisiuni internaţionale de titluri de stat de aproximativ 15,5 miliarde de euro în 2025, România va trebui să refinanţeze anul viitor titluri de stat în euro în valoare de 3,25 miliarde de euro, cu scadenţe în februarie, septembrie şi decembrie. Anticipăm o orientare mai pronunţată a mixului de finanţare către piaţa internă, având în vedere sensibilitatea investitorilor instituţionali străini la rating şi faptul că rezultate fiscale concrete ar putea deveni vizibile abia în a doua parte a anului. În scenariul nostru de bază, Ministerul Finanţelor ar urma să acceseze pieţele internaţionale de trei ori şi să atragă, în total, între 10,5 şi 11,0 miliarde de euro, incluzând refinanţări şi datorie nouă, ceea ce ar lăsa aproximativ 213 miliarde de lei de plasat pe piaţa internă. Pe această piaţă, fondurile de pensii au deja o expunere pe titluri de stat apropiată de 70% din active, iar băncile ar putea fi nevoite să absoarbă oferta suplimentară„, se precizează în analiză.

În opinia analistului, dacă execuţia rămâne consecventă, încrederea ar putea să se îmbunătăţească din nou până la finalul anului 2026. Această combinaţie dintre o sensibilitate ridicată şi un potenţial semnificativ de apreciere derivat din credibilitate ar putea defini evoluţia pieţei din România în 2026.

InterCapital Securities este o companie de investiţii independentă care activează în Croaţia, Slovenia şi România.