1EUR = 4.7432 RON | Bucureşti 25 º

Companii

Ce nu prea spune Guvernul legat de motivele plafonării preţului la gaz. Şi el a contribuit, prin lege, la scumpirea gazelor

Guvernul a plafonat preţurile la gaze prin OUG 114 şi a re-reglementat piaţa pe motiv că producătorii Petrom şi Romgaz au profitat de liberalizare şi au scumpit gazul. Ce nu spune este că a cauzat şi el, partial, această scumpire.

27 feb, 2019 | | ECONOMICA.net

“Am extins analiza pentru a include cotațiile lunare de la CEGH, în condiţiile în care preţul gazului tranzacţionat în Austria reprezintă referinţa în raport cu care se calculează redevențele la gaze naturale extrase în România. Decizia de a lega veniturile din redevențele de cotaţiile de la  CEGH ar fi putut fi  într-adevăr unul din motivele difereneţelor de preţ între august 2018 şi aprilie 2017 (+ 8,6 RON / MWh), în condițiile în care actorii de pe piață au încercat să reducă decalajul dintre prețurile de pe piața românească și preţurile de la CEGH (utilizate ca referinţă pentru calculul redevenţelor)”.

Constatatea apare într-o analiză recentă a Deloitte referitoare la impactul OUG 114 asupra producătorilor români de gaze.

Amintim că, de la 1 martie 2018, redevenţele la gazele naturale extrase din România se calculează ca o cotă procentuală (3%-13%, în funcţie de puterea zăcământului) aplicată nu la preţul cu care producătorii vând efectiv gazele extrase, ci la preţurile de tranzacţionare de pe hub-ul de la CEGH (Central European Gas Hub) Viena.

Tradiţional, preţul de la CEGH este mai mare decât preţurile de tranzacţionare de la Bursa Română de Mărfuri, deci statul încasează redevenţă mai mare, iar companiile plătesc suplimentar o taxa pe un preţ care este, în general, mai mare decât cel obţinut de ele.

Această redevenţă crescută înseamnă un cost mai mare pentru producătorii de gaze, şi, după cum sugerează Deloitte, este foarte posibil ca producătorii să fi transferat o parte din acest cost suplimentar, la care au fost supuse de către stat, în preţ, în condiţiile în care piaţa a fost liberalizată.

Spre exemplu, Romgaz a raportat o creştere cu 50% a redevenţei plătite în 2018, din această cauză. Compania a plătit în plus bugetului de stat 150 de milioane de lei, doar din această cauză. Potrivit unei estimări a Financial Intelligence, care citează Autoritatea Naţională de Resurse Minerale, instituţia preconiza încasări din redevenţa la gaze de 937 de miloane de lei, de la cei doi producători în 2018, deci cu aproape 300 de milioane de lei mai mult decât în 2017. Diferenţa vine din noua referinţă de la CEGH.

Citeşte şi:

EXCLUSIV Scrisoarea ministrului Energiei, Anton Anton, către UE, în care arată de ce a dat Guvernul OUG 114. Pentru cine a fost elaborată de fapt Ordonanţa

De aici, şi o scumpire a gazelor din producţia internă, cauză pe care oficialii de la Bucureşti nu prea au pomenit-o când au dat OUG 114 prin care plafonează preţul la gaze. Ei au explicat că a fost nevoie de plafonare şi de revenirea la piaţa reglementată pentru că piaţa liberalizată pe care funcţionează cei doi mari producători, Petrom şi Romgaz nu funcţionează. 

 

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

Iulian Enache

Vara neputinţei

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO

OBIECTIV.INFO