CE Oltenia a obţinut credite de 500 de milioane lei de la şase bănci, pentru plata certificatelor de emisii

„Vineri am semnat contractele. Din punctul meu de vedere este o reuşită, întrucât procesul a fost foarte dificil pentru că am negociat cu fiecare dintre cele şase bănci. Cererile de finanţare au fost trimise şi deja fondurile au fost accesate începând de luni dimineaţă. Creditul a fost luat numai pentru achiziţia de certificate de emisii, era singura soluţie să putem plăti aceste certificate”, a arătat Boza.

CE Oltenia trebuie să achiziţioneze certificatele aferente anului trecut până la data de 1 mai.

În total, compania trebuie să plătească 1,4 miliarde de lei pentru certificatele de anul trecut, echivalentul a 40% din cifra de afaceri, şi a cumpărat deja titluri de 900 de milioane de lei din fonduri proprii, a mai spus oficialul companiei.

Iniţial, Boza a refuzat să precizeze care sunt cele şase bănci, dar apoi a arătat că, printre ele, se numără BCR, BRD, Raiffeisen, Banca Transilvania şi „alte bănci mari”.

„Important este că băncile au avut încredere în noi. Nu a fost un credit sindicalizat, unde o bancă este coordonator şi negociatorul principal. În cazul acesta, au fost şase bănci independente, şase analize de risc, şase negocieri directe şi şase contracte”, a adăugat Boza.

În urmă cu două săptămâni, el declarase, pentru AGERPRES, că producătorul de energie era în discuţii, pe ultima sută de metri, cu şase bănci pentru a accesa un credit necesar pentru plata certificatelor de emisii.

Întrebat dacă există riscul ca CE Oltenia să intre în insolvenţă, în condiţiile în care nu va primit creditul pe care îl doreşte, oficialul companiei a răspuns că acest lucru nu se va întâmpla.

„CE Oltenia este departe de insolvenţă, este o companie puternică şi nu avem nicio datorie. Pe de altă parte, suntem încrezători că vom lua acest credit”, a mai spus Boza.

El şi-a arătat speranţa ca, până la finele acestui an, să fie implementat mecanismul de piaţă de capacitate, un instrument menit să sprijine producătorii pe cărbune.

„Acest mecanism este implementat în toate statele europene şi nu reprezintă ajutor de stat”, a subliniat şeful CE Oltenia.

Practic, este vorba de anumite capacităţi de rezervă pe care unii producători le ţin pregătite pentru cazul în care ar trebui să intre în funcţiune şi să acopere deficite pe anumite intervale. Aceşti producători ar urma să primească o remuneraţie suplimentară faţă de preţul propriu-zis al energiei.

Ministerul Energiei a lansat la începutul acestui an o licitaţie pentru un consultant care să vină cu o strategie privind implementarea acestui instrument în România.