CE Oltenia vrea să obţină un ajutor de stat pentru plata certificatelor de emisii aferente acestui an

Aceasta după ce, tot joi, el a afirmat într-o conferinţă că anul acesta certificatele de emisii pe care trebuie să le plătească producătorul de energie pe cărbune, pentru emisiile poluante pe care le degajă în atmosferă, sunt de 1,6 miliarde de lei, faţă de 1,45 miliarde de lei anul trecut.

La plecare, el a fost întrebat dacă CE Oltenia va putea plăti aceşti bani şi ce se va întâmpla dacă nu o va face.

„Îi vom plăti, pentru că o neplată înseamnă sfârşitul. Vom vedea dacă vom lua din nou un credit. Lucrăm la schema de ajutor, la schema de sprijin. Încă nu avem semnale de la Bruxelles, acum am terminat-o”, a precizat Boza.

Totodată, întrebat ce prevede această schemă şi dacă este vorba despre piaţa de capacitate, el a susţinut: „Este un document secret. Piaţa de capacitate nu intră pe schema de ajutor. Nu pot să spun mai multe, este deocamdată un document confidenţial. Ca nicio idee, nu pot să spun nimic. Este un document confidenţial pentru că aşa trebuie să fie momentan. Pentru că acest document conţine multe informaţii care nu trebuie să fie publice”.

De asemenea, întrebat de ce are nevoie CE Oltenia de ajutor de stat, el a răspuns: „Nu este vorba de ajutor de stat, ci de o schemă de sprijin”.

Schema de sprijin este echivalentul unui acord-cadru prin care poate fi acordat ajutor de stat mai multor companii.

În această primăvară, pentru a plăti toate certificatele de emisii aferente anului trecut, CE Oltenia a contractat credite de 500 de milioane de euro de la şase bănci, cu garanţii de stat.

În aprilie, Doru Vişan, secretar de stat în Ministerul Energiei, declara că producătorul de energie pe cărbune ar fi intrat în insolvenţă dacă nu ar fi putut lua creditul pentru plata certificatelor de emisii şi în acest moment compania este foarte vulnerabilă la noi scumpiri ale certificatelor şi la impredictibilitatea pieţei, astfel că Guvernul vrea să notifice la Bruxelles o schemă de sprijin pentru următorii ani.

„Ca atare, conform memorandumului aprobat în Guvern, care prevedea ca primă măsură acest credit, iar, ca a doua măsură, vom creiona o schemă pe care o vom notifica Comisiei Europene, potrivit căreia, pentru o perioadă de patru-cinci ani, diferenţa pe care piaţa nu o internalizează să fie o schemă de sprijin”, a arătat Vişan.