CE: Procedură de infringement împotriva României pentru impozitarea societăţilor străine

„Comisia Europeană a cerut astăzi oficial României să modifice tratamentul fiscal discriminatoriu aplicat societăţilor străine”, informează un comunicat transmis joi agenţiei MEDIAFAX de Reprezentanţa Comisiei Europene.

În temeiul legislaţiei fiscale române, o societate străină cu mai multe sedii în România face obiectul regimului fiscal al întreprinderilor pentru fiecare dintre sedii în mod individual, în pofida faptului că acestea nu au personalitate juridică separată.

„Imposibilitatea unui contribuabil străin de a consolida rezultatele tuturor sediilor sale din România se traduce printr-un dezavantaj la nivelul fluxului de numerar sau prin impozite mai mari pentru entitatea juridică străină. Potrivit Comisiei, această restricţie contravine libertăţii de stabilire garantate de tratatele UE”, evidenţiază comunicatul.

Solicitarea Comisiei Europene privind impozitarea societăţilor străine este sub forma unui aviz motivat în cadrul procedurilor UE de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor. Dacă legislaţia în cauză nu este pusă în conformitate în termen de două luni, Comisia poate sesiza Curtea de Justiţie a UE cu privire la această cauză.

De asemenea, Comisia Europeană a transmis României şi un aviz motivat referitor la nerespectarea Regulamentului (CE) nr. 1408/71 şi Regulamentului (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială la calcularea drepturilor la pensie ale cetăţenilor greci care au lucrat în România înainte de aderarea acesteia la UE.

În prezent, autorităţile române refuză să ia în considerare perioadele lucrate de migranţii greci înainte de aderarea României la UE. Acest refuz se bazează pe un acord bilateral semnat între România şi Grecia în 1996. În contextul acordului respectiv, România a plătit Greciei o sumă fixă de 15 milioane USD, iar Grecia este responsabilă să plătească pensii corespunzând unui număr de maximum 15 ani lucraţi. Aceasta înseamnă că lucrătorii au pierdut dreptul la pensie pentru perioadele care depăşesc 15 ani, menţionează Comisia Europeană.

Instituţia de la Bruxelles consideră că acordul bilateral nu poate fi utilizat pentru a-i lipsi pe unii cetăţeni de drepturile care le sunt acordate în mod direct de dreptul UE şi că România datorează lucrătorilor drepturile suplimentare la pensie, chiar dacă acestea corespund unor perioade anterioare aderării României la UE.