De unde mai poţi cumpăra mâncare sănătoasă în România

30 09. 2014
fresh_fruits_and_vegetables1_53333600

Agricultorii români folosesc pe arii tot mai existe îngrăşăminte chimice (fosfatice, azotoase, potasice) pentru culturile lor, în detrimentul suprafeţelor cultivate pentru care se utilizează îngrăşăminte naturale. Potrivit ultimilor date disponibile, anul trecut în România s-au utilizat îngrăşăminte naturale pe o suprafaţă de aproximativ 613.500 hectare, dintr-un total de peste 8,1 milioane de hectare cultivate cu principalele culturi agricole (7,5% din total). Faţă de acum 10 ani, datele statistice indică o scădere a suprafeţei fertilizate natural cu peste 18%. Tot spre comparaţie, în 1990, peste 826.000 de hectare de teren au fost fertilizate cu ajutorul îngrăşămintelor naturale. 

Unde mai găseşti mâncare „naturală”

Din datele INS, în anumite zone geografice se folosesc mai mult îngrăşămintele naturale decât cele chimice, printre acestea numărându-se zona de Nord-Est (aproximativ 181.000 de ha), centrul (aproximativ 112.400 de ha) şi Nord-Vest (114.700 de hectare). Ca judeţe, există o probabilitate mult mai mare să consumăm alimente crescute natural în cazul în care cumpărăm de la producători din Suceava, unde pentru 73.500 de hectare s-au utilizat îngrăşăminte naturale, Maramureş (50.300 de hectare), Brăila 36.350 de hectare, Iaşi (36.240 de hectare), Harghita (33.200 de hectare) sau Dâmboviţa (24.600 de ha).

Folosim intens pesticidele

În ceea ce priveşte utilizarea de pesticide, creşterea consumului este şi mai mare. Anul trecut, suprafaţa cultivată pentru care s-au utilizat erbicide a crescut cu 62,8% comparativ cu 2003, ajungând la 3,7 milioane de hectare, în timp ce suprafaţa tratată cu fungicide a crescut cu 89%, până la aproximativ 2 milioane de hectare. Nu în ultimul rând, anul trecut s-au împrăştiat insecticide pe 1,7 milioane de hectare, faţă de 1,1 milioane de hectare acum 10 ani.

Care sunt efectele

Dacă privim lucrurile strict din punct de vedere al sănătăţii umane, în mod clar un aliment netratat chimic este mai sigur decât unul natural. Pe de altă parte însă, dacă nu ar exista aceste substanţe, lumea s-ar confrunta în mod evident cu foametea. De altfel, gradul de dezvoltare al unei ţări se vede şi în radamentele pe care le obţin producătorii agricoli, generate  de uzul substanţelor chimice şi a echipamentelor tehnologice.”Agricultura românească se îndreaptă spre performanţele obţinute de statele dezvoltate, evident în limitele pe care legea UE şi cea naţională le permit. Folosirea substanţelor agricole este permisă şi dorită pentru a obţine randamente bune la hectar. Oricum, la noi încărcarea pe hectar este mult sub media euro. Ar fi o utopie să credem că se poate face agricultura doar cu substanţe naturale. Dacă toţi agricultorii din lume ar produce organic, am muri de foame în trei luni, a declarat pentru ECONOMICA.NET Alex Jurconi, preşedintele Proagro. 

Potrivit acestuia, atât în România cât şi în statele europene există o cerere din partea pieţei atât pentru produsele realizate prin agricultura intensivă cât şi pentru cele organice.” Există o piaţă a produselor organice, cum există o piaţă a produselor realizate prin metode intensive. Dar agricultura ecologică se poate face de către gospodăriile ţărăneşti de dimensiuni mici, sau de fermele de subzistenţă care  încep să îşi valorifice producţia. Dacă vorbim de exploataţiile mari, vorbim de agricultură intensivă şi de tehnologii de ultimă generaţie. Producătorul are dreptul de a alege, aşa cum şi consumatorul are acest drept. Oricum, România nu face parte din categoria ţărilor care au ajuns să abuzeze te tehnologie”, mai explică Jurconi.