Ce se întâmplă cu banii mei? Care sunt fricile investitorilor şi ce se întâmplă cu Bitcoin şi aurul – analiză Bitget
:format(jpg):quality(80)/https://www.economica.net/wp-content/uploads/2026/01/aur-dolar-57754.jpg)
„Tot mai mulţi investitori au început să pună aceeaşi întrebare: Ce se întâmplă cu banii mei atunci când monedele îşi pierd constant valoarea? Această întrebare se află în centrul strategiei împotriva deprecierii monedei sau, pe scurt, ceea ce mulţi numesc ”debasement trade”, aurul şi Bitcoin fiind refugiile către care investitorii se îndreaptă”, explică Ignacio Aguirre Franco, director de marketing la Bitget.
Pe măsură ce datoria guvernamentală creşte, iar monedele sunt tot mai slăbite, capitalul a început să se îndepărteze de activele tradiţionale bazate pe monedă fiduciară şi să se îndrepte către depozite de valoare cu o raritate încorporată. Aurul a jucat în mod istoric acest rol. Astăzi, Bitcoin intră tot mai mult în aceeaşi conversaţie, mai ales pentru o nouă generaţie de investitori, scrie Agerpres.
În 2025, mai multe evoluţii la nivel macro au făcut ca deprecierea monedelor să fie greu de ignorat. De exemplu, datoria naţională a SUA a depăşit 37 de trilioane de dolari, iar deficitele persistente au indicat că datoria va fi probabil gestionată prin rate ale dobânzii scăzute, mai degrabă decât prin rambursare. În acelaşi timp, indicele dolarului american a scăzut cu 11% în prima jumătate a anului, ceea ce a reprezentat cea mai slabă performanţă pe şase luni de la începutul anilor 1970. Pentru investitori, concluzia a fost că păstrarea banilor în numerar nu mai era o decizie viabilă iar capitalul avea nevoie de protecţie.
„Aurul a supravieţuit timp de mii de ani ca depozit de valoare, este rar din punct de vedere geologic şi nu poate fi produs rapid. Această istorie îndelungată le oferă investitorilor încredere, mai ales în perioade de stres geopolitic şi incertitudine monetară”, punctează reprezentantul Bitget.
Potrivit acestuia, Bitcoin abordează aceeaşi problemă, însă dintr-o perspectivă modernă. Oferta disponibilă este limitată la 21 de milioane, impusă prin cod, nu prin politici. Nicio autoritate centrală nu poate schimba acest plafon. Acest lucru face ca Bitcoin să devină la fel de rar ca şi aurul, dar cu avantaje digitale. Astfel, anul trecut, Bitcoin a atins un nou maxim istoric de 126.198 de dolari, chiar şi după perioade de volatilitate. Până la finalul anului, ETF-urile pe Bitcoin deţineau, cumulat, peste 1,3 milioane de BTC, ceea ce reprezintă o acceptare instituţională în creştere.
Analiza platformei arată că datoria globală depăşeşte acum 300 de trilioane de dolari, iar eforturile de de-dolarizare continuă să câştige teren în economiile emergente. Băncile centrale se confruntă cu presiunea de a susţine creşterea prin relaxare monetară, slăbind şi mai mult monedele fiduciare. În acest context, atât aurul, cât şi Bitcoin servesc drept alternative, dar pentru tipuri diferite de investitori. Aurul rămâne ancora în timp ce Bitcoin adaugă viteză, portabilitate şi o formă de raritate nativă mediului digital.
Fondată în 2018, Bitget deserveşte peste 120 de milioane de utilizatori şi oferă acces la milioane de tokenuri cripto, acţiuni tokenizate, ETF-uri şi alte active din economia reală.