Ce se întâmpla dacă statul nu lua în 2003 deciziile anchetate de DIICOT: Petromidia lichidată, se recupera 26% din datorie

În cazul în care statul nu ar fi găsit o soluţie la datoria Petromidia către buget acum 13 ani, rafinăria ar fi urmat să fie lichidată, iar statul îşi recupera doar un sfert din datorie. Concluzia apare într-o decizie a Consiliului Concurenţei din anul 2005, care a hotărât că măsura conversiei datoriilor de 570 de milioane de euro, cercetată acum de procurorii DIICOT, nu reprezintă ajutor de stat.
Economica.net - joi, 12 mai 2016, 21:05
Ce se întâmpla dacă statul nu lua în 2003 deciziile anchetate de DIICOT: Petromidia lichidată, se recupera 26% din datorie

“În ipoteza lichidării societăţii, suma disponibilă creditorilor pentru recuperarea creanţelor este evaluată la 272,6 milioane USD. Din această sumă, creditorii având creanţe de rang superior celor bugetare (taxe de lichidare, creditori cu creanţe garantate, sume datorate angajaţilor, acreditive garantate cu gaj pe stocuri) ar fi încasat 114,9 milioane USD. Disponibilul rămas, respectiv 157,7 milioane USD, ar fi revenit statului în calitatea de creditor bugetar, ceea ce reprezintă cca 26% din valoarea creanţelor deţinute”. Concluzia apare în Decizia Consiliului Concurenţei 135 din 20 iulie 2005 privind sprijinul financiar notificat de Ministerul Finanţelor Publice pentru SC “Rompetrol Rafinare” – SA Constanţa.

“În ipoteza conversiei datoriilor în acţiuni, statul ar fi încasat pe perioada 2004-2010 o dobândă certă de aproximativ 175 milioane USD – ceea ce reprezintă 29% din valoarea creanţelor deţinute- şi evită astfel riscul şi incertitudinea care însoţesc procedura de lichidare ipotetică”, se mai arată în raport.

Amintim că, în 2003, Guvernul Năstase a decis, prin ordonanţă de urgenţă, devenit ulterior lege, conversia datoriilor bugetare ale rafinăriei Petromidia, în obligaţiuni cu scadenţă pe şapte ani, cu opţiunea ca obligaţiunile care nu se răscumpără la scadenţă se convertesc automat în acţiuni. Decizia de atunci este acum anchetată de procuriorii DIICOT în ceea ce se cheamă dosarul Rompetrol II.

În 2010, grupul Rompetrol a răscumpărat obligaţiuni de  70 de milioane de dolari, după ce, în şapte ani, a plătit dobânzi de 250 de milioane de dolari. Pentru restul, Rompetrol a făcut o majorare de capital în urma căruia statul a devenit, în baza ordonanţei din 2003, acţionar minoritar cu 44% din titluri, dar statul a contestat în instanţă măsura. În 2013, a fost semnat un memorandum între Guvern, condus de Victor Ponta şi firma kazahă KazMunaiGas, propritarul Rompetrol, în urma căruia se sting toate litigiile, iar statul urma să primească 200 de milioane de dolari pentru un pachet de 26% din acţiuni, care urmau să fie răscumpărate de kazahi.

Cum a ajuns Petromidia  la datorii de 570 de milioane de euro

“La data preluării rafinăriei Petromidia de către Grupul Rompetrol, aceasta se confrunta cu dificultăţi financiare majore – aflându-se practic în pragul lichidării  – înregistrând datorii reale de aproximativ 285 milioane USD, din care datoriile către bugetul de stat reprezentau 64%. Această datorie istorică a constituit o povară financiară pentru companie, fiind purtătoare de dobânzi şi penalităţi de întâziere calculate la o rată foarte ridicată (dobânzi de 0,06% pe zi şi penalităţi de 0,5% pe lună”, se arată în raportul Consiliului Concurenţei.

“Consiuliul Concurenţei notează că dacă statul nu ar fi întreprins nicio măsură şi ar fi păstrat creanţa asupra societăţii, dobânzile şi penalităţile de întârziere pentru neplata datoriilor ar  fi continuat să curgă. (…). Se constată că, de la 30.09.2003 până la 30.09.2010, societatea ar fi acumulat dobânzi şi penalităţi de întârziere în valoare de 309,2 milioane de euro, care s-ar fi adăugat la valoarea datoriilor bugetare pe care le avea societatea până la momentul 30.09.2003, respectiv 570,3 mil. euro, rezultând astfel o valoare a debitelor către stat de 879,5 mil. euro în anul 2010. (…). Efectul acestor datorii s-ar fi resimţit în plan financiar prin îngreunarea şi chiar blocarea accesului la finanţare al societăţii, fapt care ar fi adus în scurt timp societatea în stare de insolvabilitate. Astfel, apare necesară luarea unei decizii de către stat, în calitate de creditor al societăţii: fie să execute silit societatea şi să-şi recupereze astfel o parte din creanţe prin lichidarea acesteia, fie să găsească o modalitate care să-i permită recuperarea într-un grad mai mare a creanţei deţinute asupra societăţii” mai spune instituţia.

Consiliul Concurenţei concluzionează că decizia de convertire a datoriei în obligaţiuni nu a fost ajutor de stat. “Se poate concluziona că statul, prin conversia datoriilor bugetare ale SC “Rompetrol Rafinare” SA Constanţa în obligaţiuni, se comportă ca un creditor privat, care acţionează în scopul recuperării acestei creanţe, acţionând în conformitate cu principiul creditorului privat prudent în economia de piaţă. (…) Consiliul Concureţei notează că măsura notificată – respectiv conversia datoriilor bugetare în obligaţiuni – nu reprezintă ajutor de stat (…)”.

Ancheta DIICOT

Miercuri, la DIICOT au fost chemate primele persoane puse sub acuzare în acest dosar, respectiv Sorin Marin, fost partener de afaceri cu Dinu Patriciu şi acţionar în compania Rompetrol; Alexandru Nicolcioiu, directorul de producţie al KazMunayGas International (fostul Rompetrol Grup), şi Adrian Constantin Volintiru, fost preşedinte AVAS şi fost director financiar în mai multe companii din grupul Rompetrol, precum Rompetrol Rafinare şi Rompetrol Downstream.

La începutul săptămânii, procurorii au pus sechestru şi pe bunurilor mobile şi imobile ale KazMunayGas International NV, SC Oilfield Exploration Business Solutions SA şi SC Rompetrol Rafinare SA, în vederea recuperării sumelor de 1.724.168.825 lei, 290.786.616 dolari şi 34.941.924 de euro.

Potrivit DIICOT, 14 suspecţi au fost puşi sub acuzare pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu, înşelăciune, delapidare, evaziune fiscală, spălare de bani, manipularea pieţei de capital prin tranzacţii sau ordine de tranzacţionare.

Procurorii susţin că, în cursul anului 1998, mai multe persoane au constituit un grup infracţional organizat transfrontalier care a avut drept scop desfăşurarea unor ample activităţi infracţionale în vederea inducerii în eroare a autorităţilor române cu ocazia încheierii şi derulării unor contracte de privatizare, folosirea şi/sau însuşirea sumelor de bani ce erau destinate bugetului consolidat al statului, neevidenţierea în actele contabile ale societăţilor pe care le controlau a operaţiunilor comerciale efectuate şi a veniturilor realizate, spălarea sumelor de bani rezultaţi din activităţile infracţionale şi externalizarea fondurilor astfel obţinute din activităţile infracţionale.

„La grupul infracţional astfel constituit au aderat ulterior sau l-au sprijinit şi alte persoane care, prin exercitarea cu rea-credinţă sau defectuoasă a atribuţiilor de serviciu, au favorizat atingerea scopurilor pentru care a fost iniţiat şi constituit grupul infracţional, respectiv dispariţia creanţelor statului din evidenţa contabilităţii publice (creanţa Libia şi Turkmenistan), delapidarea sumelor de bani ce se cuveneau bugetului de stat ca urmare a activităţilor de prelucrare, respectiv vânzare a produselor finite şi a produselor derivate purtătoare de acciză, neplata cu rea-credinţă a obligaţiilor fiscale în întregime sau în parte prin nedeclararea veniturilor, ascunderea obiectului sau a sursei impozabile, stingerea datoriilor la bugetul de stat sub diferite forme, însuşirea, traficarea şi/sau folosirea în interesul personal al membrilor grupului infracţional sau al entităţilor juridice ce au făcut/ fac parte din grupul Rompetrol a acestor sume de bani, activitate ce a culminat cu iniţierea, promovarea şi adoptarea Ordonanţei de Urgenţă 118/2003 prin care obligaţiunile bugetare restante pe care SC Rompetrol Rafinare SA le înregistra la data de 30 septembrie 2003, în cuantum de 21.776.998.718.567 lei, aproximativ 603 milioane de dolari, au fost convertite în obligaţiuni subscrise de Ministerul Finanţelor Publice”, informa DIICOT.

Te-ar mai putea interesa și
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Pe site-urile de comerț online au apărut deja, la doar câteva zile după debutul livrărilor, primele anunțuri cu modele Dacia Spring de vânzare....
Ioan Ladoși (APCPR): Aproximativ 80% din carnea de porc din galantare va proveni din import
Ioan Ladoși (APCPR): Aproximativ 80% din carnea de porc din galantare va proveni din import
Producătorii de carne de porc din România preconizează că aproximativ 80% din carnea care se va găsi în galantare în ...
Drumul nou de beton către Bulgaria va fi dat în trafic pe 20 decembrie – Ministerul Transporturilor
Drumul nou de beton către Bulgaria va fi dat în trafic pe 20 decembrie – Ministerul Transporturilor
În a doua parte a lunii decembrie 2021 se va circula pe Drumul de legătură DN 5– Șoseaua de Centura – Pod Prieteniei, ...
Polonia reduce TVA la energia termică în cadrul măsurilor anti-inflaţioniste
Polonia reduce TVA la energia termică în cadrul măsurilor anti-inflaţioniste
Polonia va reduce Taxa pe valoarea adaugată (TVA) aplicată căldurii livrate în sistem centralizat în cadrul măsurilor ...