Ce spune Bulgaria despre escaladarea tensiunilor cu Rusia după incidentul de pe aeroportul din Leipzig

Adaugă-ne ca sursă preferată

Într-o intervenţie în parlament, fostul general, considerat prorus pentru poziţia sa critică faţă de sprijinul militar acordat Ucrainei, a declarat că Bulgaria a răspuns corespunzător la incident şi a susţinut categoric Germania, pe care a descris-o ca fiind un aliat principal şi un partener economic şi de investiţii major. Cu toate acestea, el a susţinut că autorităţile bulgare nu au primit încă informaţii specifice care să confirme implicarea Moscovei, scrie Agerpres.

„Ministerul Afacerilor Externe din Bulgaria a fost unul dintre primii care au răspuns în mod adecvat. Susţinem categoric aliatul nostru principal, Germania, şi suntem alături de Germania ca răspuns la orice atac hibrid şi de altă natură”, a declarat Radev.

Germania a legat oficial tentativa de atac cu dronă de pe aeroportul din Leipzig de Rusia. Radev a recunoscut că toate concluziile autorităţilor germane indică o operaţiune hibridă rusească, dar a subliniat că serviciile Bulgariei nu au primit dovezile subiacente.

„După ce există declaraţii politice, faptele specifice sunt deja furnizate de către servicii. Astfel de fapte specifice nu au fost încă primite de noi”, a spus el.

Radev a descris cazul ca fiind „complex” şi „extrem de îngrijorător”, adăugând că este de acord cu evaluările oficialilor europeni şi NATO conform cărora incidentul a reprezentat o acţiune imprudentă. În acelaşi timp, el a apărat decizia Ministerului de Externe de a nu numi direct Rusia în comunicatul său referitor la incident.

Potrivit lui Radev, Bulgaria nu s-a confruntat cu nicio critică din partea partenerilor săi europeni cu privire la formularea răspunsului său.

Prim-ministrul şi-a extins apoi răspunsul de la incidentul de la Leipzig la războiul din Ucraina, întrebându-se dacă nu cumva ţările europene întreprind ele însele acţiuni care ar putea provoca o escaladare suplimentară.

„Nu este oare un act imprudent din partea principalelor ţări europene să îşi trimită armele cu rază lungă de acţiune pentru a ataca la mii de kilometri adâncime pe teritoriul rusesc, cu arme fabricate în Europa, folosind informaţii din Europa şi instructori din Europa? Nu este şi acest lucru imprudent?”, a întrebat Radev.

El a spus că guvernele europene ar trebui să ia în considerare modul în care Moscova ar putea răspunde la atacurile din interiorul teritoriului rusesc. „Să judecăm singuri, să nu închidem ochii. Şi la ce ne putem aştepta atunci când atacăm adânc în teritoriul altei ţări cu armele noastre cu rază lungă de acţiune? Va sta deoparte sau va răspunde? Aceasta este marea întrebare”, a continuat premierul bulgar.

Radev a susţinut că Occidentul urmăreşte o victorie militară convenţională asupra Rusiei fără a lua în considerare în mod adecvat arsenalul nuclear şi capacităţile de rachete ale Moscovei.

„Occidentul colectiv încearcă să obţină o victorie convenţională asupra Rusiei, fără a ţine cont de faptul că este cea mai mare putere nucleară şi nu putem face faţă armelor sale hipersonice”, a spus el, referindu-se la atacurile cu rachete ruseşti care au avut loc în timpul războiului din Ucraina.

De remarcat că „Occidentul colectiv” este un termen politic peiorativ folosit în special în discursul oficial din Rusia pentru a descrie ansamblul statelor democrate occidentale.

El a avertizat că escaladarea militară creşte posibilitatea ca războiul din Ucraina să se extindă geografic. „Europa trebuie să înceapă în sfârşit să calculeze riscul şi să se aşeze la masa negocierilor cât mai curând posibil, deoarece acest război îşi extinde arealul, iar riscul creşte pe zi ce trece”, a declarat Radev.

Prim-ministrul a respins, de asemenea, ideea ca Bulgaria să sprijine automat fiecare iniţiativă europeană legată de război. „Europa nu este o competiţie pentru conformism. Şi dacă insistaţi că Bulgaria trebuie neapărat să facă parte din escaladare, nu am astfel de intenţii”, a spus el.

În acelaşi timp, Radev a insistat că Bulgaria rămâne angajată faţă de alianţele sale europene şi euro-atlantice. El a citat în special Germania şi a spus că sprijinul pentru această ţară nu înseamnă aprobarea unor politici despre care Sofia crede că ar putea creşte pericolul unei confruntări mai ample.

„Desigur, suntem ferm alături de Germania, de cel mai mare şi cel mai apropiat aliat al nostru, dar trebuie să păstrăm totuşi un strop de raţiune”, a spus el.

Radev a subliniat, de asemenea, incidentele cu drone şi rachete care au vizat şi alte ţări europene, spunând că dronele au zburat spre sau deasupra Poloniei, României şi Bulgariei. În opinia sa, Bulgaria ar trebui să se numere printre ţările care insistă cel mai mult pentru încetarea războiului şi revenirea la negocieri.

„Dronele zboară şi către Polonia, România şi Bulgaria, dar trebuie să începem în sfârşit să insistăm asupra altor lucruri. Cred că Bulgaria trebuie să se numere printre ţările care solicită ca acest lucru să se întâmple cât mai curând posibil”, a insistat şeful executivului bulgar.

El şi-a rezumat poziţia cu un avertisment cu privire la relaţia pe termen lung a Europei cu Moscova: „Europa poate exista fără Rusia, dar Europa cu greu va exista mult timp împotriva Rusiei”.

Remarcile sale au atras un răspuns dur din partea deputatului GERB Gheorghi Gheorghiev, din opoziţie, care a pus sub semnul întrebării reticenţa guvernului de a identifica explicit Rusia în răspunsul său la incidentul de la Leipzig.

Gheorghiev a atras atenţia că Bulgaria doreşte să beneficieze de apartenenţa la Uniunea Europeană, dar în acelaşi timp se arată reticentă în a adopta o poziţie clară atunci când securitatea europeană este în joc.

„În sfârşit v-aţi permis să puneţi într-o singură propoziţie Rusia, ameninţările hibride şi atacurile. Este un progres. Vrem să facem parte din Europa, să ne bucurăm de beneficiile ei, dar arătaţi o timiditate în a fi europeni în sensul deplin al cuvântului”, l-a interpelat Gheorghiev pe premierul bulgar.

Radev a insistat că Bulgaria nu ar trebui să trateze politica europeană ca pe un test al conformismului politic şi a subliniat din nou necesitatea de a evita escaladarea.