Ce spune Comisia Europeană despre România în raportul anual privind statul de drept în UE

Adaugă-ne ca sursă preferată

Raportul concluzionează că, deşi în majoritatea statelor membre au fost înregistrate progrese în consolidarea statului de drept, există în continuare provocări importante în domenii precum independenţa justiţiei, combaterea corupţiei, libertatea presei şi funcţionarea instituţiilor democratice, conform unui comunicat de presă publicat pe site-ul Comisiei Europene, scrie Agerpres.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat că statul de drept reprezintă fundamentul încrederii dintre cetăţeni, mediul de afaceri şi instituţiile publice, afirmând că acesta face din Europa „cel mai bun şi mai sigur loc pentru a trăi şi a investi”. Potrivit acesteia, raportul a devenit un instrument esenţial pentru stimularea reformelor şi orientarea dezbaterilor naţionale privind respectarea valorilor fundamentale ale Uniunii Europene.

Reformele din justiţie avansează, însă nu uniform

În ceea ce priveşte sistemele judiciare, Comisia constată că numeroase state membre au adoptat măsuri pentru consolidarea independenţei consiliilor judiciare, îmbunătăţirea procedurilor de numire a judecătorilor şi întărirea autonomiei parchetelor. Totuşi, ritmul reformelor diferă considerabil între state, iar în unele cazuri persistă preocupări serioase privind independenţa sistemului judiciar şi influenţele externe asupra actului de justiţie. Şi în statele candidate au continuat reformele, însă provocările privind independenţa justiţiei rămân semnificative.

Noi instrumente în lupta împotriva corupţiei

Raportul evidenţiază intrarea în vigoare, la 31 mai 2026, a noii Directive europene privind combaterea corupţiei, care stabileşte un cadru comun pentru prevenirea, investigarea şi sancţionarea faptelor de corupţie în întreaga Uniune. Deşi mai multe state membre au adoptat noi strategii anticorupţie şi şi-au consolidat instituţiile responsabile, Comisia apreciază că sunt necesare măsuri suplimentare pentru prevenirea conflictelor de interese, reglementarea activităţilor de lobby şi creşterea eficienţei anchetelor şi proceselor în cazurile de corupţie.

Situaţia din România

În capitolul dedicat României, Comisia Europeană arată că aplicarea legilor justiţiei a continuat şi a contribuit la îmbunătăţirea cadrului legislativ privind independenţa şi funcţionarea sistemului judiciar, însă menţionează că nu au fost adoptate măsuri pentru consolidarea garanţiilor privind independenţa procurorilor de rang înalt şi pentru organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare.

Comisia formulează în continuare recomandări pentru România privind eficientizarea sistemului judiciar şi a combaterii corupţiei, finalizarea reformei declaraţiilor de avere, reducerea utilizării ordonanţelor de urgenţă şi continuarea demersurilor pentru acreditarea instituţiilor naţionale pentru drepturile omului.

Libertatea presei, monitorizată prin noile reguli europene

În domeniul mass-media, raportul arată că statele membre îşi adaptează legislaţia la prevederile Legii Europene privind Libertatea Mass-Mediei (EMFA). Sunt remarcate măsuri pentru întărirea independenţei serviciilor publice de media şi pentru transparentizarea alocării publicităţii de stat. Totodată, Comisia acordă o atenţie sporită protecţiei jurnaliştilor împotriva ameninţărilor şi sprijină implementarea Directivei anti-SLAPP, menită să combată procesele abuzive intentate împotriva jurnaliştilor şi activiştilor. Cu toate acestea, în mai multe state persistă îngrijorări privind concentrarea proprietăţii mass-media şi independenţa editorială.

Deficienţe în procesul legislativ şi în sprijinul societăţii civile

Comisia apreciază că multe state membre au făcut paşi pentru îmbunătăţirea calităţii legislaţiei şi a securităţii juridice. Cu toate acestea, raportul semnalează utilizarea excesivă a procedurilor legislative de urgenţă în unele ţări şi consultarea insuficientă a societăţii civile. De asemenea, organizaţiile neguvernamentale continuă să semnaleze dificultăţi legate de finanţare şi de exercitarea dreptului la întrunire paşnică.

Statul de drept, condiţie pentru dezvoltarea economică

Raportul pune accent pe legătura dintre statul de drept şi funcţionarea pieţei unice europene. Comisia subliniază că existenţa unor instanţe eficiente, combaterea corupţiei în achiziţiile publice, protejarea investiţiilor şi un cadru legislativ previzibil sunt elemente esenţiale pentru competitivitatea economiei europene şi pentru atragerea investiţiilor.

Statul de drept, inclus în evaluarea planurilor naţionale

Executivul european anunţă că Raportul privind statul de drept va avea un rol important în viitorul buget multianual al Uniunii Europene. Comisia propune ca noile planuri naţionale şi regionale de parteneriat să ţină cont de provocările identificate în raport, iar documentul va reprezenta una dintre sursele de informaţii utilizate la evaluarea respectării Cartei drepturilor fundamentale şi a condiţiilor privind statul de drept în implementarea planurilor naţionale de reformă.

Etapele următoare

Comisia Europeană invită Parlamentul European, Consiliul UE, parlamentele naţionale şi societatea civilă să continue dialogul privind concluziile raportului şi recomandările formulate. Statele membre sunt încurajate să implementeze reformele necesare, iar Comisia şi-a exprimat disponibilitatea de a le sprijini în acest proces.

În acelaşi timp, instituţia anunţă că, pe măsură ce alte state candidate vor fi pregătite, acestea vor fi incluse în viitoarele ediţii ale Raportului privind statul de drept.