Ce spune Consiliul Concurenţei despre ancheta CE ajutorul de stat pentru Reactorul 1 de la centrala nucleară de la Cernavodă

„Deschiderea unei investigaţii aprofundate de către Comisia Europeană este o procedură standard pentru proiectele de infrastructură energetică de mare complexitate, cum sunt cele din domeniul nuclear. Această etapă permite Comisiei să analizeze în detaliu mecanismele de sprijin propuse, să solicite clarificări suplimentare şi să ofere părţilor interesate oportunitatea de a-şi exprima punctele de vedere. Proceduri similare au fost aplicate în toate cazurile proiectelor nucleare din Uniunea Europeană, precum cele din Franţa, Ungaria, Polonia sau Cehia. Istoricul acestor investigaţii arată că ele s-au finalizat cu decizii pozitive, după clarificarea preocupărilor exprimate de CE, confirmând conformitatea proiectelor cu normele europene privind ajutorul de stat”, a explicat Chiriţoiu pentru Agerpres.

Potrivit acestuia, Comisia consideră că proiectul este necesar şi facilitează dezvoltarea unei activităţi vitale pentru independenţa energetică şi atingerea ţintelor climatice ale Uniunii Europene, iar în cadrul acestei investigaţii se vor clarifica câteva aspecte tehnice pentru a asigura echilibrul pieţei.

„Vom continua să colaborăm strâns şi transparent cu reprezentanţii Comisiei Europene pentru a furniza toate argumentele necesare şi, în acelaşi timp, vom colabora îndeaproape cu toate instituţiile române implicate pentru a asigura conformitatea măsurii cu regulile europene în materie de ajutor de stat. Având în vedere practica decizională în cazuri similare, ne aşteptăm la o decizie favorabilă la începutul anului viitor”, a precizat preşedintele Consiliului Concurenţei.

Comisia Europeană a anunţat joi, printr-un comunicat, că a deschis o investigaţie aprofundată pentru a evalua dacă sprijinul public pe care România intenţionează să îl acorde pentru retehnologizarea şi prelungirea duratei de viaţă a Unităţii 1 a Centralei Nucleare de la Cernavodă este conform cu normele UE privind ajutoarele de stat.

În ianuarie 2026, România a notificat la Bruxelles intenţia sa de a sprijini retehnologizarea reactorului Unităţii 1 a Centralei Nucleare de la Cernavodă, cu menţinerea aceleiaşi capacităţi de producţie a energiei electrice, respectiv 706 megawaţi, astfel încât acesta să poată funcţiona pentru încă 30 ani.

Reactorul Unităţii 1 a fost pus în funcţiune în 1996. În prezent, acesta asigură aproximativ 10% din necesarul de energie electrică al României.

Întrucât în 2027 reactorul ar urma să ajungă la sfârşitul duratei sale de viaţă estimate, prelungirea vieţii acestuia cu un nou ciclu de exploatare de 30 ani este esenţială pentru asigurarea disponibilităţii pe termen lung a energiei electrice cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Obiectivul proiectului este de a spori securitatea aprovizionării cu energie electrică a României şi de a contribui la obiectivele de decarbonizare ale Uniunii.

România intenţionează să sprijine retehnologizarea unităţii nucleare prin patru măsuri: un grant în valoare de 600 milioane euro; garanţii de stat pentru împrumuturile contractate pentru finanţarea investiţiei; un contract bidirecţional pentru diferenţă (CfD) cu o durată de 30 ani, menit să asigure venituri stabile centralei; un mecanism de protecţie în cazul unor modificări reglementare în timpul construcţiei şi exploatării.

„În această etapă, pe baza evaluării sale preliminare, Comisia consideră că proiectul este necesar şi că ajutorul facilitează dezvoltarea unei activităţi economice. Cu toate acestea, Comisia are îndoieli cu privire la conformitatea deplină a măsurii cu normele UE privind ajutoarele de stat”, se arată în comunicat.

Din acest motiv, CE a decis să deschidă o investigaţie aprofundată pentru a stabili: adecvarea şi proporţionalitatea pachetului de ajutor; impactul măsurii de ajutor asupra concurenţei de pe piaţă şi dacă acesta este redus la minimum; conformitatea cu alte dispoziţii ale legislaţiei UE, în special cu principiile care guvernează conceperea schemelor de sprijin sub formă de contracte bidirecţionale pentru diferenţă, principii prevăzute la articolul 19d alineatul (2) din Regulamentul privind energia electrică.

„Întrucât există mai multe măsuri de ajutor care, împreună, pot limita riscurile pentru beneficiar, este important să se asigure că nu se acordă în ultimă instanţă un cuantum al ajutorului mai mare decât este necesar. În special, Comisia are îndoieli cu privire la faptul că pachetul propus asigură un echilibru adecvat între reducerea riscurilor pentru a crea condiţii favorabile pentru investiţii şi menţinerea stimulentelor pentru o conduită eficientă, evitând în acelaşi timp transferul excesiv al riscurilor către stat”, se scrie în documentul Executivului comunitar.

De asemenea, CE „se teme” că mai multe elemente esenţiale ale contractului pe diferenţă nu oferă stimulente eficace în materie de exploatare şi întreţinere. Astfel, în etapa actuală, Comisia nu poate concluziona că există suficiente garanţii care să împiedice transferul ajutorului către consumatori sau anumiţi participanţi la piaţă.