Ce spune Consiliul Concurenţei despre măsura de reducere a accizei la carburanţi a Guvernului Bolojan

„Să fim sinceri, în zona asta combustibililor, suntem dependenţi de evenimente care nu sunt sub controlul nostru şi asta este un lucru care poate fi greu de înţeles (…). Deci, ne adaptăm la evenimentele astea care sunt externe şi evident că evoluţiile pe piaţa internaţională sunt determinate de actuala criză din Golful Persic (…) Cât timp preţurile sunt mari, preţurile materiei prime sunt mari şi preţurile produselor derivate o să fie mari. Ce putem noi face este să ne adaptăm şi unde cred eu că a făcut foarte bine Guvernul este că a ajutat prioritar transportatorii, pentru că ei sunt foarte dependenţi de costurile acestea şi de costul combustibilului. Doi, dacă creşte costul de transport, asta se duce în toată economia. După care s-a venit şi cu măsura de reducere a accizei. Sub-optimală. Acesta e stilul nostru de care nu reuşim să ne dezbărăm, în care încercăm să-i ajutăm pe toţi: şi pe ăia mai înstăriţi şi pe ăia mai puţin înstăriţi. Sunt, evident, oameni pentru care creşterea preţului benzinei sau motorinei e foarte importantă. Dacă ţi-a crescut cu 100 de lei un plin contează. În mod evident, sunt oameni din Bucureşti pentru care 100 de lei la un plin chiar n-are nicio importanţă. Când ai maşini de zeci de mii de euro, sincer, că mai plăteşti 20 de euro în plus la un plin, pentru foarte mulţi, n-are absolut nicio valoare. N-are nicio importanţă. Faptul că noi nu reuşim să diferenţiem între cei pentru care contează şi care trebuie să fie ajutaţi şi cei care se pot descurca este, cred, o slăbiciune a administraţiei noastre din care nu ieşim”, a punctat Chiriţoiu, scrie Agerpres.

Preşedintele autorităţii pentru concurenţă a spus, totodată, că un lucru bun s-a întâmplat pe zona de electricitate, unde consumatorii mai vulnerabili sunt ajutaţi de stat.

„Cred că formula corectă e cea pe care o avem acum la electricitate şi nu formulele pe care le-am practicat noi în trecut. Adevăr este că nu am fost singurii din Europa care am avut abordarea asta generală. Oricum, ideea e să şi învăţăm să devenim mai sofisticaţi în instrumentele de politică publică. Liberalizarea mi se pare că a mers bine, a mers normal la electricitate. În sensul bun, am văzut preţuri mai mari la început. Presiunea Hidroelectrica, în special, preţurile la furnizori au scăzut. Deci, n-am avut în general o aliniere, că toată lumea se aliniază sus. Presiunea asta concurenţială a Hidroelectrica i-a forţat şi pe alţii să scadă preţurile şi vedem cum ele au scăzut treptat (…) Singurul lucru care cred că nu s-a spus, e faptul că ar trebui să privilegiem industria. Noi vorbim foarte mult de consumatorii casnici, dar problemele energiei nu sunt atât de mult la casnici. Problema noastră serioasă, cred că e la preţul la industrie”, a afirmat Bogdan Chiriţoiu.

Potrivit oficialului, în ceea ce priveşte gazele, în special după ce va începe producţia în proiectul Neptun Deep, acestea nu vor fi automat mai ieftine.

„În general, gazele astea au un preţ de piaţă. Deci, simplul fapt că ele vin din Marea Neagră nu o să facă automat, cel puţin, ca gazele în România să fie mai ieftine decât în altă parte. Şi avem un exemplu foarte bun. Ce vedem în criza asta, SUA, nu? SUA care se vaită şi ea de creşterea preţului la benzină, deşi SUA e un exportator de combustibili. Dar simplul fapt că America are petrol sau are gaze, nu înseamnă că petrolul şi gazele alea vor fi mai ieftine decât în ţările care nu au petrol şi gaze. Deci, preţurile dacă cresc, cresc peste tot. La fel şi cu gazul nostru din Marea Neagră, nu o să fie mai ieftin pentru români. Avantajul va fi că dacă-l avem noi, nu mai trebuie să-l cumpărăm. Deci, nu mai ies bani din ţară, ne ajută pe zona de deficit comercial, vor veni nişte venituri la buget, ne ajută pentru deficitul bugetar…”, a explicat Chiriţoiu.

Conflictul din Ucraina şi tensiunile din Orientul Mijlociu, ce au generat schimbări majore pe pieţele energetice globale, vor fi teme de discuţie în cadrul celei de-a opta ediţii a Forumului Energiei, organizate, luni, la Bucureşti, de publicaţia Financial Intelligence.