Ce spune Diana Buzoianu despre misiunea naţională pentru „apa României”

„Subiectul apei în România ar trebui să fie privit, într-adevăr, ca un plan naţional, ca o misiune naţională, pentru că este o resursă fără de care nu putem să susţinem niciun fel de altă activitate în ţară şi nu putem, de altfel, să susţinem niciun fel de trai decent în limite absolut normale pentru români. Trebuie să plecăm cumva de la a ne accepta trecutul, a îmbunătăţi şi a munci în prezent ca să avem un viitor un pic mai bun”, a spus ministra Mediului, Apelor şi Pădurilor.

Potrivit acesteia, statistica oficială arată că, în România, doar 61% din populaţia rezidentă este conectată la sistemele de canalizare, scrie Agerpres.

„Asta înseamnă că mai avem mult de mers înainte. Aici este şi o oportunitate de business, pentru că trebuie să veniţi alături de noi când gândim politici publice, să le conectăm şi la ideea de business”, a transmis Buzoianu celor prezenţi la cel mai mare eveniment dedicat industriei apei din România.

Aceasta a precizat că ministerul a alocat, în ultimul an, aproximativ 900 de milioane de lei, de cinci ori mai mulţi bani pentru baraje, diguri şi poldere din bugetul naţional.

„Dacă vorbim de accesul la apă şi de sistemele pe care le puneţi în practică, ele pot exista doar acolo unde există şi o infrastructură critică, care funcţionează şi care nu cedează la primele fenomene extreme. Acesta este unul dintre lucrurile la care noi trebuie să muncim. Anul acesta au fost alocate sume record pentru a închide cât mai multe şantiere sau pentru a putea să facem paşi semnificativi pe cât mai multe dintre şantierele deschise în anii anteriori”, a menţionat ministra Mediului.

Ea a adăugat că finalizarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) în sectorul apei a însemnat aproximativ 300 km de sistem de distribuţie de apă şi peste 900 km de sistem de canalizare.

„Ştim cu toţii că investiţiile nu înseamnă doar că s-a finalizat investiţia, s-a tăiat panglica, este totul în regulă de acum încolo, iar comunităţi întregi vor avea apă. Asta a fost o parte esenţială de realizare a acestor investiţii. Dar urmează şi racordarea. Vorbim prea puţin despre acest aspect. Am tăiat în România panglici la investiţii de sute de milioane şi miliarde, chiar de sisteme din fonduri europene, care apoi nu au adus niciun litru de apă curată la comunităţi sau niciun fel de canalizare. Avem o lege cu obligaţii de racordare în momentul în care se realizează astfel de sisteme, dar nu în toate comunităţile locale autorităţile publice şi-au făcut treaba de a încuraja oamenii sau chiar de a-i susţine să se racordeze, odată ce sistemul a fost creat. De asta avem sisteme care arătau pe hârtie absolut fantastic acum câţiva ani, iar astăzi au devenit aproape nefolosibile, pentru că ani de zile au stat fără să fie racordaţi oamenii”, a explicat Diana Buzoianu.

Ministra a subliniat că autorităţile trebuie să facă paşii următori şi să susţină oamenii, comunităţile să se racordeze la sistemele de apă care trebuie să fie funcţionale, scrie Agerpres.

Diana Buzoianu s-a referit şi la procedura de infringement pe apă împotriva României, declanşată în 2024 de Comisia Europeană din cauza neconformării cu Directiva privind epuizarea apelor uzate urbane, pentru lipsa reţelelor de canalizare şi a staţiilor de epurare în localităţi cu peste 10.000 de locuitori.

„Avem această procedură de infringement pe ape. Stă deasupra capului nostru de ani de zile. Ştim că avem această problemă. În anii aceştia au fost alocate sute de milioane de lei din bugetele naţionale pentru sisteme de apă, canalizare, pentru că nu au fost distribuite sumele acolo unde cu adevărat era nevoie. Riscăm în continuare amenzi de sute de milioane de lei, deşi am investit în ultimii ani sute de milioane de lei în sisteme de apă şi canal, dar nu acolo unde se uită Comisia Europeană şi unde ştiam că avem o posibilă procedură de imfringement”, a arătat ministra Mediului.

Aceasta a precizat că în 2026 „am reuşit să trecem şi mecanismul apei, care va aduce 2,5 miliarde de lei în următorii 15 ani pentru ANAR”.

„Anul acesta am alocat o sumă record, vom avea un miliard şi jumate alocaţi pe apă-canal. (…) Va fi un sistem de evaluare de dosare şi unul dintre criteriile esenţiale pe care le vom lua în calcul va fi inclusiv existenţa acestei proceduri de infringement. Evident, nu vrem să dăm în continuare un miliard jumate de lei pe apă-canal şi la finalul anilor în care am implementat acest proiect să nu fi rezolvat nici măcar două sau trei UAT-uri dintre cele care au fost vizate direct de procedura de impringement”, a explicat Buzoianu.

Asociaţia Română a Apei (ARA) organizează, în perioada 8-10 septembrie, la ROMEXPO, ExpoApa 2026, cel mai mare eveniment dedicat industriei apei din România.

Ediţia din acest an reuneşte aproape 90 de expozanţi din România şi alte 12 ţări din Europa şi a adus peste 4.000 de participanţi din întreaga regiune: reprezentanţi ai operatorilor de apă, autorităţilor publice, producătorilor şi integratorilor de tehnologii, mediului academic şi organizaţiilor profesionale.

Programul include conferinţe şi dezbateri despre viitorul industriei, finanţarea investiţiilor, tehnologie şi competenţele necesare sectorului, precum şi o expoziţie tehnică dedicată celor mai noi soluţii pentru reducerea pierderilor de apă, tratarea apelor uzate, monitorizarea reţelelor şi automatizarea proceselor. Zona exterioară găzduieşte echipamente de mari dimensiuni şi demonstraţii operaţionale.