Ce spune FMI despre întâlnirea Trump – Xi Jinping şi dialogul SUA-China

„Este, desigur, foarte important că cele două mari economii mondiale interacţionează la cel mai ridicat nivel”, a răspuns purtătoarea de cuvânt a FMI, Julie Kozack, când a fost întrebată despre evoluţiile întâlnirii Trump-Xi.

„Cu certitudine salutăm faptul că există un dialog constructiv între cele două ţări. Orice ajută la reducerea tensiunilor comerciale şi a incertitudinilor este un lucru bun atât pentru aceste economii şi, desigur, pentru economia mondială”, a adăugat Kozack, scrie Agerpres.

Oficialul a explicat că în condiţiile în care războiul din Iran menţine cotaţia barilului de ţiţei la peste 100 dolari, economia globală se îndreaptă clar spre mijlocul celor trei scenarii economice ale FMI.

Fondul Monetar Internaţional a prezentat în aprilie trei scenarii privind evoluţia economiei mondiale: mai slab, mai grav şi sever, în funcţie de modul de evoluţie al războiului.

Cel mai optimist scenariu de referinţă indică un război de scurtă durată în Iran şi previzionează o creştere a economiei mondiale cu 3,1% în 2026, un declin de 0,2 puncte procentuale faţă de estimarea din ianuarie. În acest scenariu, cotaţia medie a barilului de petrol se va situa la 82 de dolari în tot acest an, un declin faţă de nivelul recent de aproximativ 100 de dolari al cotaţiei futures a barilului Brent.

În scenariul negativ, al unui conflict mai îndelungat, în care cotaţia barilului de petrol rămâne la aproximativ 100 de dolari anul acesta şi 75 de dolari în 2027, FMI estimează că economia mondială va înregistra în 2026 un avans de doar 2,5%. În ianuarie, FMI se aştepta la scăderea cotaţiei petrolului până la aproximativ 62 de dolari în 2026.

În cel mai sever scenariu al FMI, în care conflictul se adânceşte şi se extinde, iar preţul ţiţeiului este mult mai ridicat, determinând perturbări majore pe pieţe şi înăsprirea condiţiilor financiare, PIB-ul global va creşte cu doar 2%.

Deşi preţul mai ridicat al energiei a sporit aşteptările privind creşterea preţurilor pe termen scurt, FMI vede aşteptările inflaţioniste pe termen mediu ca rămânând bine ancorate, iar condiţiile financiare în economia globală rămân favorabile, a declarat Kozack.

FMI continuă să discute posibila asistenţă financiară pentru statele membre care se confruntă cu dificultăţi din cauza preţului mai ridicat al energiei şi al costurilor cu materiile prime în urma conflictului, a adăugat oficialul, fără a da detalii despre aceste ţări, şi fără a comenta informaţiile Reuters conform cărora Irakul a solicitat asistenţă financiară.

Directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Georgieva, a anunţat recent că cel puţin 12 ţări ar urma să aibă nevoie de asistenţă de la FMI şi Banca Mondială, necesarul fiind evaluat între 20 şi 50 miliarde de dolari.

Kozack nu a dorit să ofere o actualizare a acestor cifre.

„Chiar acum, vedem că multe ţări ne cer sprijinul în zona politică, ne solicită sfaturi politice. Cum pot ele cel mai bine răspunde şocului ţinând cont de condiţiile din fiecare stat în parte?”, a adăugat purtătoarea de cuvânt a FMI.